 Psalmi, psalm 69
- (Către mai marele cÓntăreţilor. De cÓntat ca şi ,,Crinii``. Un psalm al lui David.) Scapă-mă, Dumnezeule, căci Ómi ameninţă apele viaţa.
- Mă afund Ón noroi, şi nu mă pot ţinea; am căzut Ón prăpastie, şi dau apele peste mine.
- Nu mai pot strigÓnd, mi se usucă gÓtlejul, mi se topesc ochii, privind spre Dumnezeul meu.
- Cei ce mă urăsc fără temei, sÓnt mai mulţi decÓt perii capului meu; ce puternici sÓnt ceice vor să mă peardă, ceice pe nedrept Ómi sÓnt vrăjmaşi; trebuie să dau Ónapoi ce n'am furat.
- Dumnezeule, Tu cunoşti nebunia mea, şi greşelile mele nu-Ţi sÓnt ascunse.
- Să nu rămÓnă de ruşine, din pricina mea, ceice nădăjduiesc Ón Tine, Doamne, Dumnezeul oştirilor! Să nu roşească de ruşine, din pricina mea, cei ce Te caută, Dumnezeul lui Israel!
- Căci pentru Tine port eu ocara, şi Ómi acopere faţa ruşinea.
- Am ajuns un străin pentru fraţii mei, şi un necunoscut pentru fiii mamei mele.
- Căci rÓvna Casei Tale mă mănÓncă şi ocările celor ce Te ocărăsc pe Tine cad asupra mea.
- PlÓng şi postesc, şi ei mă ocărăsc.
- Mă Ómbrac cu sac, şi ei mă batjocoresc.
- Ceice stau la poartă vorbesc de mine, şi ceice beau băuturi tari mă pun Ón cÓntece.
- Dar eu către Tine Ómi Ónalţ rugăciunea, Doamne, la vremea potrivită. Œn bunătatea Ta cea mare, răspunde-mi, Dumnezeule, şi dă-mi ajutorul Tău!
- Scoate-mă din noroi, ca să nu mă mai afund! Să fiu izbăvit de vrăjmaşii mei şi din prăpastie!
- Să nu mai dea valurile peste mine, să nu mă Ónghită adÓncul, şi să nu se Ónchidă groapa peste mine!
- Ascultă-mă, Doamne, căci bunătatea Ta este nemărginită. Œn Óndurarea Ta cea mare, Óntoarce-Ţi privirile spre mine,
- şi nu-Ţi ascunde faţa de robul Tău! Căci sÓnt Ón necaz: grăbeşte de m'ascultă!
- Apropie-Te de sufletul meu şi izbăveşte -l! Scapă-mă, din pricina vrăjmaşilor mei!
- Tu ştii ce ocară, ce ruşine şi batjocură mi se face; toţi protivnicii mei sÓnt Ónaintea Ta.
- Ocara Ómi rupe inima, şi sÓnt bolnav; aştept să -i fie cuiva milă de mine, dar degeaba; aştept mÓngÓietori, şi nu găsesc niciunul.
- Ei Ómi pun fiere Ón mÓncare, şi, cÓnd mi -e sete, Ómi dau să beau oţet.
- Să li se prefacă masa Óntr'o cursă, şi liniştea Óntr'un laţ!
- Să li se Óntunece ochii, şi să nu mai vadă, şi clatină-le mereu coapsele!
- Varsă-Ţi mÓnia peste ei, şi să -i atingă urgia Ta aprinsă!
- Pustie să le rămÓnă locuinţa, şi nimeni să nu mai locuiască Ón corturile lor!
- Căci ei prigonesc pe cel lovit de Tine, povestesc suferinţele celor răniţi de Tine.
- Adaugă alte nelegiuiri la nelegiuirile lor, şi să n'aibă parte de Óndurarea Ta!
- Să fie şterşi din cartea vieţii, şi să nu fie scrişi Ómpreună cu cei neprihăniţi!
- Eu sÓnt nenorocit şi sufăr: Dumnezeule, ajutorul Tău să mă ridice!
- Atunci voi lăuda Numele lui Dumnezeu prin cÓntări, şi prin laude Œl voi preamări.
- Lucrul acesta este mai plăcut Domnului, decÓt un viţel cu coarne şi copite!
- Nenorociţii văd lucrul acesta şi se bucură; voi, cari căutaţi pe Dumnezeu, veselă să vă fie inima!
- Căci Domnul ascultă pe cei săraci, şi nu nesocoteşte pe prinşii Lui de război.
- Să -L laude cerurile şi pămÓntul, mările şi tot ce mişună Ón ele!
- Căci Dumnezeu va mÓntui Sionul, şi va zidi cetăţile lui Iuda; ele vor fi locuite şi luate Ón stăpÓnire;
- sămÓnţa robilor Lui le va moşteni, şi cei ce iubesc Numele Lui vor locui Ón ele.
|
Выбор перевода и языка
|
Biblia