 Psalmi, psalm 137
- Pe malurile rÓurilor Babilonului, şedeam jos şi plÓngeam, cÓnd ne aduceam aminte de Sion.
- Œn sălciile din ţinutul acela ne atÓrnaserăm arfele.
- Căci acolo, biruitorii noştri ne cereau cÓntări, şi asupritorii noştri ne cereau bucurie, zicÓnd: ,,CÓntaţi-ne cÓteva din cÓntările Sionului!`` —
- Cum să cÓntăm noi cÓntările Domnului pe un pămÓnt străin?
- Dacă te voi uita, Ierusalime, să-şi uite dreapta mea destoinicia ei!
- Să mi se lipească limba de cerul gurii, dacă nu-mi voi aduce aminte de tine, dacă nu voi face din Ierusalim culmea bucuriei mele!
- Adu-Ţi aminte, Doamne, de copiii Edomului, cari, Ón ziua nenorocirii Ierusalimului, ziceau: ,,Radeţi -l, radeţi -l din temelii!``
- Ah! fiica Babilonului, sortită pustiirii, ferice de cine-ţi va Óntoarce la fel răul pe care ni l-ai făcut!
- Ferice de cine va apuca pe pruncii tăi, şi -i va zdrobi de stÓncă!
|
Выбор перевода и языка
|
Biblia