 Psalmi, psalm 141
- (Un psalm al lui David.) Doamne, eu Te chem; vino degrabă la mine! Ia aminte la glasul meu, cÓnd Te chem!
- Ca tămÓia să fie rugăciunea mea Ónaintea Ta, şi ca jertfa de seară să fie ridicarea mÓnilor mele!
- Pune, Doamne, o strajă Ónaintea gurii mele, şi păzeşte uşa buzelor mele!
- Nu-mi abate inima la lucruri rele, la fapte vinovate Ómpreună cu oamenii cari fac răul, şi să nu mănÓnc din ospeţele lor!
- Lovească-mă cel neprihănit, căci lovirea lui Ómi este binevenită; pedepsească-mă, căci pedeapsa lui este ca untdelemnul turnat pe capul meu. Să nu-mi Óntorc capul dela ea: dar rugăciunea mea se va Ónalţa Óntr'una Ómpotriva răutăţii lor.
- CÓnd li se vor prăvăli judecătorii dealungul stÓncilor, atunci vor asculta cuvintele mele, şi vor vedea că sÓnt plăcute.
- Cum se brăzdează şi se spintecă pămÓntul, aşa ni se risipesc oasele la gura mormÓntului.
- De aceea, către Tine, Doamne, Dumnezeule, Ómi Óndrept ochii, la Tine caut adăpost; nu-mi părăsi sufletul!
- Păzeşte-mă de cursa pe care mi -o Óntind ei, şi de piedicile celor ce fac răul!
- Să cadă cei răi Ón laţurile lor, Ón timp ce eu să scap!
|
Выбор перевода и языка
|
Biblia