Proverbe, capitol 23
- Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte:
- pune-ţi un cuţit Ón g‚t, dacă eşti prea lacom.
- Nu pofti m‚ncărurile lui alese, căci sunt o hrană Ónşelătoare.
- Nu te chinui ca să te Ómbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea Ón aceasta.
- Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia Óşi face aripi, şi, ca vulturul, Óşi ia zborul spre ceruri.
- Nu m‚nca p‚inea celui pizmaş, şi nu pofti m‚ncărurile lui alese,
- căci el este ca unul care Óşi face socotelile Ón suflet. ÑMăn‚ncă şi beaî, Óţi va zice el; dar inima lui nu este cu tine.
- Bucata pe care ai m‚ncat-o, o vei vărsa, şi cuvintele plăcute pe care le vei spune, sunt pierdute.
- Nu vorbi la urechea celui nebun, căci el nesocoteşte cuvintele tale Ónţelepte.
- Nu muta hotarul văduvei, şi nu intra Ón ogorul orfanilor,
- căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina Ómpotriva ta.
- Deschide-ţi inima la Ónvăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei.
- Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă-l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.
- Lovindu-l cu nuiaua, Ói scoţi sufletul din locuinţa morţilor.
- Fiule, dacă-ţi va fi inima Ónţeleaptă, inima mea se va bucura;
- şi Ónăuntrul meu se va Ónveseli, c‚nd buzele tale vor spune ce este bine.
- Să nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul;
- căci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea.
- Ascultă, fiule, şi fii Ónţelept; Óndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă.
- Nu fi printre cei ce beau vin, nici printre cei ce se Ómbuibă cu carne.
- Căci beţivul şi cel ce se dedă la Ómbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.
- Ascultă pe tatăl tău, care te-a născut, şi nu nesocoti pe mama ta, c‚nd a Ómbătr‚nit.
- Cumpără adevărul, şi nu-l vinde, Ónţelepciunea, Ónvăţătura şi priceperea.
- Tatăl celui neprihănit se Ónveseleşte, şi cel ce dă naştere unui Ónţelept se bucură.
- Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se Ónveselească cea care te-a născut.
- Fiule, dă-mi inima ta, şi să găsească plăcere ochii tăi Ón căile Mele.
- Căci curva este o groapă ad‚ncă, şi străina o f‚nt‚nă str‚mtă.
- Ea p‚ndeşte ca un hoţ, şi măreşte Óntre oameni numărul celor stricaţi.
- Ale cui sunt vaietele? Ale cui sunt oftările? Ale cui sunt neÓnţelegerile? Ale cui sunt pl‚ngerile? Ale cui sunt rănirile fără pricină? Ai cui sunt ochii roşii?
- Ale celor ce Ónt‚rzie la vin, şi se duc să golească paharul cu vin amestecat.
- Nu te uita la vin c‚nd curge roşu şi face mărgăritare Ón pahar; el alunecă uşor,
- dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi Ónţeapă ca un basilisc.
- Ochii ţi se vor uita după femeile altora, şi inima Óţi va vorbi prostii.
- Vei fi ca un om culcat Ón mijlocul mării, ca un om culcat pe v‚rful unui catarg.
- ÑM-a lovitÖ dar nu mă doare!Ö M-a bătutÖ dar nu simt nimic! C‚ndÖ mă voi trezi? Mai vreau vin!î
|
Выбор перевода и языка
|