1. Un om care se Ómpotriveşte tuturor mustrărilor, va fi zdrobit deodată şi fără leac. ñ
  2. C‚nd se Ónmulţesc cei buni, poporul se bucură, dar c‚nd stăp‚neşte cel rău, poporul geme. ñ
  3. Cine iubeşte Ónţelepciunea Ónveseleşte pe tatăl său, dar cine umblă cu curvele risipeşte averea. ñ
  4. Un Ómpărat Óntăreşte ţara prin dreptate, dar cine ia mită, o nimiceşte. ñ
  5. Cine linguşeşte pe aproapele său, Ói Óntinde un laţ sub paşii lui. ñ
  6. Œn păcatul omului rău este o cursă, dar cel bun biruie şi se bucură. ñ
  7. Cel bun pricepe pricina săracilor, dar cel rău nu poate s-o priceapă. ñ
  8. Cei uşuratici aprind focul Ón cetate, dar Ónţelepţii potolesc m‚nia. ñ
  9. C‚nd se ceartă un Ónţelept cu un nebun, să se tot supere sau să tot r‚dă, căci pace nu se face. ñ
  10. Oamenii setoşi de s‚nge urăsc pe omul fără prihană, dar oamenii fără prihană Ói ocrotesc viaţa. ñ
  11. Nebunul Óşi arată toată patima, dar Ónţeleptul o stăp‚neşte. ñ
  12. C‚nd cel ce stăp‚neşte dă ascultare cuvintelor mincinoase, toţi slujitorii lui sunt nişte răi. ñ
  13. Săracul şi asupritorul se Ónt‚lnesc, dar Domnul le luminează ochii la am‚ndoi,
  14. Un Ómpărat care judecă pe săraci după adevăr, Óşi va avea scaunul de domnie Óntărit pe vecie. ñ
  15. Nuiaua şi certarea dau Ónţelepciunea, dar copilul lăsat de capul lui face ruşine mamei sale. ñ
  16. C‚nd se Ónmulţesc cei răi, se Ónmulţeşte şi păcatul, dar cei buni le vor vedea căderea. ñ
  17. Pedepseşte-ţi fiul, şi el Óţi va da odihnă, şi Óţi va aduce desfătare sufletului. ñ
  18. C‚nd nu este nici o descoperire dumnezeiască, poporul este fără fr‚u; dar ferice de poporul care păzeşte legea! ñ
  19. Nu prin vorbe se pedepseşte un rob, căci chiar dacă pricepe, n-ascultă. ñ
  20. Dacă vezi un om care vorbeşte nechibzuit, poţi să nădăjduieşti mai mult de la un nebun dec‚t de la el. ñ
  21. Slujitorul pe care-l răsfeţi din copilărie, la urmă ajunge de se crede fiu. ñ
  22. Un om m‚nios st‚rneşte certuri, şi un Ónfuriat face multe păcate. ñ
  23. M‚ndria unui om Ól coboară, dar cine este smerit cu duhul capătă cinste. ñ
  24. Cine Ómparte cu un hoţ Óşi urăşte viaţa, aude blestemul, şi nu spune nimic. ñ
  25. Frica de oameni este o cursă, dar cel ce se Óncrede Ón Domnul n-are de ce să se teamă. ñ
  26. Mulţi umblă după bunăvoinţa celui ce stăp‚neşte, dar Domnul este acela care face dreptate fiecăruia.
  27. Omul nelegiuit este o sc‚rbă Ónaintea celor neprihăniţi, dar cel ce umblă fără prihană este o sc‚rbă Ónaintea celor răi.

Постоянная ссылка на эту страницу old.bibleonline.ru/bible/ron/20/29/.

Выбор перевода и языка



© Библия Онлайн, 2003-2024
Перейти на новую версию сайта.