John, capitol 11
- Un oarecare Lazăr din Betania, satul Mariei şi al Martei, sora ei, era bolnav. ñ
- Maria era aceea care a uns pe Domnul cu mir, şi I-a şters picioarele cu părul ei, şi Lazăr cel bolnav era fratele ei. ñ
- Surorile au trimis la Isus să-i spună: ÑDoamne, iată că acela pe care-l iubeşti, este bolnav.î
- Dar Isus, c‚nd a auzit vestea aceasta, a zis: ÑBoala aceasta nu este spre moarte, ci spre slava lui Dumnezeu, pentru ca Fiul lui Dumnezeu să fie proslăvit prin ea.î
- Şi Isus iubea pe Marta, şi pe sora ei, şi pe Lazăr.
- Deci, c‚nd a auzit că Lazăr este bolnav, a mai zăbovit două zile Ón locul Ón care era;
- şi Ón urmă a zis ucenicilor: ÑHaidem să ne Óntoarcem Ón Iudea.î
- ÑŒnvăţătoruleî, I-au zis ucenicii, Ñacum de cur‚nd căutau Iudeii să Te ucidă cu pietre, şi Te Óntorci Ón Iudea?î
- Isus a răspuns: ÑNu sunt douăsprezece ceasuri Ón zi? Dacă umblă cineva ziua nu se poticneşte, pentru că vede lumina lumii acesteia;
- dar dacă umblă noaptea, se poticneşte, pentru că n-are lumina Ón el.î
- După aceste vorbe, le-a zis: ÑLazăr, prietenul nostru, doarme: dar Mă duc să-l trezesc din somn.î
- Ucenicii I-au zis: ÑDoamne, dacă doarme, are să se facă bine.î
- Isus vorbise despre moartea lui, dar ei credeau că vorbeşte despre odihna căpătată prin somn.
- Atunci Isus le-a spus pe faţă: ÑLazăr a murit.î
- ÑŞi mă bucur că n-am fost acolo, pentru voi, ca să credeţi. Dar acum, haidem să mergem la el.î
- Atunci Toma, zis Geamăn, a zis celorlalţi ucenici: ÑHaidem să mergem şi noi să murim cu El!î
- C‚nd a venit Isus, a aflat că Lazăr era de patru zile Ón morm‚nt.
- Şi, fiindcă Betania era aproape de Ierusalim, cam la cincisprezece stadii,
- Mulţi din Iudei veniseră la Marta şi Maria, ca să le m‚ng‚ie pentru moartea fratelui lor.
- C‚nd a auzit Marta că vine Isus, I-a ieşit Ónainte; iar Maria şedea Ón casă.
- Marta a zis lui Isus: ÑDoamne, dacă ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu!
- Dar şi acum, ştiu că orice vei cere de la Dumnezeu, Œţi va da Dumnezeu.î
- Isus i-a zis: ÑFratele tău va Ónvia.î
- ÑŞtiuî, I-a răspuns Marta, Ñcă va Ónvia la Ónviere, Ón ziua de apoi.î
- Isus i-a zis: ÑEu sunt Ónvierea şi viaţa. Cine crede Ón Mine, chiar dacă ar fi murit, va trăi.
- Şi oricine trăieşte, şi crede Ón Mine, nu va muri niciodată. Crezi lucrul acesta?î
- ÑDa, Doamneî, I-a zis ea, Ñcred că Tu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, care trebuia să vină Ón lume.î
- După ce a spus aceste vorbe, s-a dus şi a chemat Ón taină pe sora sa Maria, şi i-a zis: ÑA venit Œnvăţătorul şi te cheamă.î
- Maria, cum a auzit, s-a sculat iute, şi s-a dus la El.
- Căci Isus nu intrase Óncă Ón sat, ci era tot Ón locul unde Œl Ónt‚mpinase Marta.
- Iudeii, care erau cu Maria Ón casă şi o m‚ng‚iau, c‚nd au văzut-o scul‚ndu-se iute şi ieşind afară, au mers după ea, căci ziceau: ÑSe duce la morm‚nt, ca să pl‚ngă acolo.î
- Maria, c‚nd a ajuns unde era Isus, şi L-a văzut, s-a aruncat la picioarele Lui, şi I-a zis: ÑDoamne, dacă ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu.î
- Isus, c‚nd a văzut-o pl‚ng‚nd, pe ea şi pe Iudeii care veniseră cu ea, S-a Ónfiorat Ón duhul Lui, şi S-a tulburat.
- Şi a zis: ÑUnde l-aţi pus?î ÑDoamneî, I-au răspuns ei, Ñvino şi vezi.î
- Isus pl‚ngea.
- Atunci Iudeii au zis: ÑIată c‚t Ól iubea de mult!î
- Şi unii din ei au zis: ÑEl, care a deschis ochii orbului, nu putea face ca nici omul acesta să nu moară?î
- Isus S-a Ónfiorat din nou Ón Sine, şi S-a dus la morm‚nt. Morm‚ntul era o peşteră, la intrarea căreia era aşezată o piatră.
- ÑDaţi piatra la o parteî, a zis Isus. Marta, sora mortului, I-a zis: ÑDoamne, miroase greu, căci este mort de patru zile.î
- Isus i-a zis: ÑNu ţi-am spus că, dacă vei crede, vei vedea slava lui Dumnezeu?î
- Au luat dar piatra din locul unde zăcea mortul. Şi Isus a ridicat ochii Ón sus, şi a zis: ÑTată, Œţi mulţumesc că M-ai ascultat.
- Ştiam că totdeauna Mă asculţi; dar vorbesc astfel pentru norodul care stă Ómprejur, ca să creadă că Tu M-ai trimis.î
- După ce a zis aceste vorbe, a strigat cu glas tare: ÑLazăre, vino afară!î
- Şi mortul a ieşit cu m‚inile şi picioarele legate cu f‚şii de p‚nză, şi cu faţa Ónfăşurată cu un ştergar. Isus le-a zis: ÑDezlegaţi-l, şi lăsaţi-l să meargă.î
- Mulţi din Iudeii, care veniseră la Maria, c‚nd au văzut ce a făcut Isus, au crezut Ón El.
- Dar unii din ei s-au dus la Farisei, şi le-au spus ce făcuse Isus.
- Atunci preoţii cei mai de seamă şi Fariseii au adunat Soborul, şi au zis: ÑCe vom face? Omul acesta face multe minuni.
- Dacă-L lăsăm aşa, toţi vor crede Ón El, şi vor veni Romanii şi ne vor nimici şi locul nostru şi neamul.î
- Unul din ei, Caiafa, care era mare preot Ón anul acela, le-a zis: ÑVoi nu ştiţi nimic;
- oare nu vă g‚ndiţi că este Ón folosul vostru să moară un singur om pentru norod, şi să nu piară tot neamul?î
- Dar lucrul acesta nu l-a spus de la el; ci, fiindcă era mare preot Ón anul acela, a prorocit că Isus avea să moară pentru neam.
- Şi nu numai pentru neamul acela, ci şi ca să adune Óntr-un singur trup pe copiii lui Dumnezeu cei risipiţi.
- Din ziua aceea, au hotăr‚t să-L omoare.
- De aceea Isus nu mai umbla pe faţă printre Iudei; ci a plecat de acolo Ón ţinutul de l‚ngă pustie, Óntr-o cetate numită Efraim; şi a rămas acolo Ómpreună cu ucenicii Săi.
- Paştele Iudeilor erau aproape. Şi mulţi oameni din ţinutul acela s-au suit la Ierusalim, Ónainte de Paşte, ca să se curăţească.
- Ei căutau pe Isus, şi vorbeau unii cu alţii Ón Templu: ÑCe credeţi? N-are să vină la praznic?î
- Iar preoţii cei mai de seamă şi Fariseii porunciseră că, dacă va şti cineva unde este, să le dea de ştire ca să-L prindă. Maria Œi toarnă mir pe picioare.
|
Выбор перевода и языка
|