Facerea, capitol 22
- După aceste lucruri, Dumnezeu a pus la Óncercare pe Avraam, şi i-a zis: ÑAvraame!î ÑIată-măî, a răspuns el.
- Dumnezeu i-a zis: ÑIa pe fiul tău, pe singurul tău fiu, pe care-l iubeşti, pe Isaac; du-te Ón ţara Moria, şi adu-l ardere de tot acolo, pe un munte pe care ţi-l voi spune.î
- Avraam s-a sculat dis-de-dimineaţă, a pus şaua pe măgar, şi a luat cu el două slugi şi pe fiul său Isaac. A tăiat lemne pentru arderea de tot, şi a pornit spre locul, pe care i-l spusese Dumnezeu.
- A treia zi, Avraam a ridicat ochii, şi a văzut locul de departe.
- Şi Avraam a zis slugilor sale: ÑRăm‚neţi aici cu măgarul; eu şi băiatul, ne vom duce p‚nă colo să ne Ónchinăm, şi apoi ne vom Óntoarce la voi.î
- Avraam a luat lemnele pentru arderea de tot, le-a pus Ón spinarea fiului său Isaac, şi a luat Ón m‚nă focul şi cuţitul. Şi au mers astfel am‚ndoi Ómpreună.
- Atunci Isaac, vorbind cu tatăl său Avraam, a zis: ÑTată!î ÑCe este, fiule?î i-a răspuns el. Isaac a zis din nou: ÑIată focul şi lemnele; dar unde este mielul pentru arderea de tot?î
- ÑFiuleî, a răspuns Avraam, ÑDumnezeu Ónsuşi va purta grijă de mielul pentru arderea de tot.î Şi au mers am‚ndoi Ómpreună Ónainte.
- C‚nd au ajuns la locul pe care i-l spusese Dumnezeu, Avraam a zidit acolo un altar, şi a aşezat lemnele pe el. A legat pe fiul său Isaac, şi l-a pus pe altar, deasupra lemnelor.
- Apoi Avraam a Óntins m‚na, şi a luat cuţitul, ca să junghie pe fiul său.
- Atunci Œngerul Domnului l-a strigat din ceruri, şi a zis: ÑAvraame! Avraame!î ÑIată-mă!î a răspuns el.
- Œngerul a zis: ÑSă nu pui m‚na pe băiat, şi să nu-i faci nimic; căci ştiu acum că te temi de Dumnezeu, Óntruc‚t n-ai cruţat pe fiul tău, pe singurul tău fiu, pentru Mine.î
- Avraam a ridicat ochii, şi a văzut Ónapoia lui un berbec, Óncurcat cu coarnele Óntr-un tufiş; şi Avraam s-a dus de a luat berbecul, şi l-a adus ca ardere de tot Ón locul fiului său.
- Avraam a pus locului aceluia numele: ÑDomnul va purta de grijă. De aceea se zice şi azi: ÑLa muntele unde Domnul va purta de grijă.î
- Œngerul Domnului a chemat a doua oară din ceruri pe Avraam,
- şi a zis: ÑPe Mine Ónsumi jur, zice Domnul: pentru că ai făcut lucrul acesta, şi n-ai cruţat pe fiul tău, pe singurul tău fiu,
- te voi binecuv‚nta foarte mult şi-ţi voi Ónmulţi foarte mult săm‚nţa, şi anume: ca stelele cerului şi ca nisipul de pe ţărmul mării; şi săm‚nţa ta va stăp‚ni cetăţile vrăjmaşilor ei.
- Toate neamurile păm‚ntului vor fi binecuv‚ntate Ón săm‚nţa ta, pentru că ai ascultat de porunca Mea!î
- Avraam s-a Óntors la slugile sale, şi s-au sculat şi au plecat Ómpreună la Beer-Şeba, căci Avraam locuia la Beer-Şeba.
- După aceste lucruri, i s-a spus lui Avraam: ÑIată, Milca a născut şi ea copii fratelui tău Nahor,
- şi anume pe Uţ, Ónt‚iul său născut, pe Buz, fratele său, pe Chemuel, tatăl lui Aram,
- pe Chesed, pe Hazo, pe Pildaş, pe Iidlaf şi pe Betuel.
- Betuel a născut pe Rebeca. Aceştia sunt cei opt fii, pe care i-a născut Milca lui Nahor, fratele lui Avraam.
- Ţiitoarea lui, numită Reuma, a născut şi ea, pe Tebah, Gaham, Tahaş şi Maaca.
|
Выбор перевода и языка
|