Facerea, capitol 42
- C‚nd a auzit Iacov că este gr‚u Ón Egipt, a zis fiilor săi: ÑPentru ce staţi şi vă uitaţi unii la alţii?î
- Şi a zis: ÑIată, aud că este gr‚u Ón Egipt; pogor‚ţi-vă, şi cumpăraţi-ne gr‚u de acolo, ca să trăim şi să nu murim.î
- Zece fraţi ai lui Iosif s-au pogor‚t Ón Egipt, ca să cumpere gr‚u.
- Iacov n-a trimis cu ei pe Beniamin, fratele lui Iosif, de teamă să nu i se Ónt‚mple vreo nenorocire.
- Fiii lui Israel au venit să cumpere şi ei gr‚u, Ómpreună cu cei ce veneau pentru acelaşi lucru; căci Ón Canaan era foamete.
- Iosif era mai mare Ón ţară; el vindea gr‚u la tot poporul din ţară. Fraţii lui Iosif au venit, şi s-au aruncat cu faţa la păm‚nt Ónaintea lui.
- Iosif, cum a văzut pe fraţii săi, i-a cunoscut; dar s-a făcut că le este străin, le-a vorbit aspru, şi le-a zis: ÑDe unde veniţi?î Ei au răspuns: ÑVenim din ţara Canaan, ca să cumpărăm merinde.î
- Iosif a cunoscut pe fraţii săi, dar ei nu l-au cunoscut.
- Iosif şi-a adus aminte de visurile, pe care le visase cu privire la ei, şi le-a zis: ÑVoi sunteţi iscoade; aţi venit numai ca să cercetaţi locurile slabe ale ţării.î
- Ei i-au răspuns: ÑNu, domnul meu; robii tăi au venit să cumpere hrană.
- Noi toţi suntem fiii aceluiaşi om; suntem oameni de treabă, robii tăi nu sunt iscoade.î
- El le-a zis: ÑBa nu; aţi venit să cercetaţi locurile slabe ale ţării.î
- Ei au răspuns: ÑNoi, robii tăi, suntem doisprezece fraţi, fii ai aceluiaşi om, din ţara Canaan; şi iată, cel mai t‚năr este azi cu tatăl nostru, iar unul nu mai este Ón viaţă.î
- Iosif le-a zis: ÑV-am spus că sunteţi iscoade.
- Iată cum veţi fi Óncercaţi. Pe viaţa lui Faraon că nu veţi ieşi de aici p‚nă nu va veni fratele vostru cel t‚năr!
- Trimiteţi pe unul din voi să aducă pe fratele vostru; iar voi, răm‚neţi la opreală. Cuvintele voastre vor fi puse astfel la Óncercare, şi voi şti dacă adevărul este cu voi sau nu; altfel, pe viaţa lui Faraon că sunteţi nişte iscoade.î
- Şi i-a aruncat pe toţi, trei zile Ón temniţă.
- A treia zi, Iosif le-a zis: ÑFaceţi lucrul acesta, şi veţi trăi. Eu mă tem de Dumnezeu!
- Dacă sunteţi oameni de treabă, să răm‚nă unul din fraţii voştri Ónchis Ón temniţa voastră; iar ceilalţi plecaţi, luaţi gr‚u ca să vă hrăniţi familiile,
- şi aduceţi-mi pe fratele vostru cel t‚năr, pentru ca vorbele voastre să fie puse astfel la Óncercare şi să scăpaţi de moarte.î Şi aşa au făcut.
- Ei au zis atunci unul către altul: ÑDa; am fost vinovaţi faţă de fratele nostru; căci am văzut neliniştea sufletului lui, c‚nd ne ruga, şi nu l-am ascultat! Pentru aceea vine peste noi necazul acesta.î
- Ruben a luat cuv‚ntul, şi le-a zis: ÑNu vă spuneam eu să nu faceţi o astfel de nelegiuire faţă de băiatul acesta?î Dar n-aţi ascultat. Acum iată că ni se cere socoteală pentru s‚ngele lui.î
- Ei nu ştiau că Iosif Ói Ónţelegea, căci vorbea cu ei printr-un tălmaci.
- Iosif a plecat la o parte de la ei, ca să pl‚ngă. Œn urmă s-a Óntors, şi le-a vorbit; apoi a luat dintre ei pe Simeon, şi a pus să-l lege cu lanţuri Ón faţa lor.
- Iosif a poruncit să li se umple sacii cu gr‚u, să pună argintul fiecăruia Ón sacul lui, şi să li se dea merinde pentru drum. Şi aşa s-a făcut.
- Ei şi-au Óncărcat gr‚ul pe măgari, şi au plecat.
- Unul din ei şi-a deschis sacul ca să dea nutreţ măgarului Ón locul unde au mas peste noapte. A văzut argintul la gura sacului,
- şi a zis fraţilor săi: ÑArgintul meu mi s-a dat Ónapoi, şi iată-l Ón sacul meu.î Atunci li s-a tăiat inima; şi au zis unul altuia, tremur‚nd: ÑCe ne-a făcut Dumnezeu?î
- S-au Óntors la tatăl lor Iacov, Ón ţara Canaan, şi i-au istorisit tot ce li se Ónt‚mplase. Ei au zis:
- ÑOmul acela, care este domnul ţării, ne-a vorbit aspru, şi ne-a luat drept iscoade.
- Noi i-am spus: ÑSuntem oameni de treabă, nu suntem iscoade.
- Suntem doisprezece fraţi, fii ai tatălui nostru; unul nu mai este, şi cel mai t‚năr este azi cu tatăl nostru Ón ţara Canaan.î
- Şi omul acela, care este domnul ţării, ne-a zis: ÑIată cum voi cunoaşte dacă sunteţi oameni de treabă. Lăsaţi la mine pe unul din fraţii voştri, luaţi merinde pentru familiile voastre, plecaţi,
- şi aduceţi-mi pe fratele vostru cel t‚năr. Voi şti astfel că nu sunteţi iscoade, ci sunteţi oameni de treabă; apoi vă voi da Ónapoi pe fratele vostru, şi veţi putea să străbateţi ţara Ón voie.î
- C‚nd şi-au golit sacii, iată că legătura cu argintul fiecăruia era Ón sacul lui. Ei şi tatăl lor au văzut legăturile cu argintul, şi s-au temut.
- Tatăl lor Iacov le-a zis: ÑVoi mă lipsiţi de copii: Iosif nu mai este, Simeon nu mai este, şi voiţi să luaţi şi pe Beniamin. Toate acestea pe mine mă lovesc!î
- Ruben a zis tatălui său: ÑSă-mi omori pe am‚ndoi fiii mei, dacă nu-ţi voi aduce Ónapoi pe Beniamin; dă-l Ón m‚na mea, şi ţi-l voi aduce Ónapoi.î
- Iacov a zis: ÑFiul meu nu se poate pogorÓ Ómpreună cu voi; căci fratele lui a murit, şi el a rămas singur; dacă i s-ar Ónt‚mpla vreo nenorocire Ón călătoria pe care o faceţi, cu durere Ómi veţi pogorÓ perii mei cei albi Ón locuinţa morţilor.î
|
Выбор перевода и языка
|