 Romani, capitol 2
- Aşadar, omule, oricine ai fi tu, care, judeci pe altul, nu te poţi dezvinovăţi; căci prin faptul că judeci pe altul, te os‚ndeşti singur; fiindcă tu, care judeci pe altul, faci aceleaşi lucruri.
- Ştim, Ón adevăr, că judecata lui Dumnezeu Ómpotriva celor ce săv‚rşesc astfel de lucruri, este potrivită cu adevărul.
- Şi crezi tu, omule, care judeci pe cei ce săv‚rşesc astfel de lucruri, şi pe care le faci şi tu, că vei scăpa de judecata lui Dumnezeu?
- Sau dispreţuieşti tu bogăţiile bunătăţii, Óngăduinţei şi Óndelungii Lui răbdări? Nu vezi tu că bunătatea lui Dumnezeu te Óndeamnă la pocăinţă?
- Dar, cu Ómpietrirea inimii tale, care nu vrea să se pocăiască, Óţi aduni o comoară de m‚nie pentru ziua m‚niei şi a arătării dreptei judecăţi a lui Dumnezeu,
- care va răsplăti fiecăruia după faptele lui.
- Şi anume, va da viaţa veşnică celor ce, prin stăruinţa Ón bine, caută slava, cinstea şi nemurirea;
- şi va da m‚nie şi urgie celor ce, din duh de g‚lceavă, se Ómpotrivesc adevărului şi ascultă de nelegiuire.
- Necaz şi str‚mtorare va veni peste orice suflet omenesc care face răul: Ónt‚i peste Iudeu, apoi peste Grec.
- Slavă, cinste şi pace va veni Ónsă peste oricine face binele: Ónt‚i peste Iudeu, apoi peste Grec.
- Căci Ónaintea lui Dumnezeu nu se are Ón vedere faţa omului.
- Toţi cei ce au păcătuit fără lege, vor pieri fără lege; şi toţi cei ce au păcătuit av‚nd lege, vor fi judecaţi după lege.
- Pentru că nu cei ce aud Legea, sunt neprihăniţi Ónaintea lui Dumnezeu, ci cei ce Ómplinesc legea aceasta, vor fi socotiţi neprihăniţi.
- C‚nd Neamurile, măcar că n-au lege, fac din fire lucrurile Legii, prin aceasta ei, care n-au o lege, Óşi sunt singuri lege;
- şi ei dovedesc că lucrarea Legii este scrisă Ón inimile lor; fiindcă despre lucrarea aceasta mărturiseşte cugetul lor şi g‚ndurile lor, care sau se Ónvinovăţesc sau se dezvinovăţesc Óntre ele.
- Şi faptul acesta se va vedea Ón ziua c‚nd, după Evanghelia mea, Dumnezeu va judeca, prin Isus Hristos, lucrurile ascunse ale oamenilor.
- Tu, care te numeşti Iudeu, care te reazemi pe o Lege, care te lauzi cu Dumnezeul tău,
- care cunoşti voia Lui, care ştii să faci deosebire Óntre lucruri, pentru că eşti Ónvăţat de Lege;
- tu, care te măguleşti că eşti călăuza orbilor, lumina celor ce sunt Ón Óntuneric,
- povăţuitorul celor fără minte, Ónvăţătorul celor neştiutori, pentru că Ón Lege ai dreptarul cunoştinţei depline şi al adevărului; ñ
- tu deci, care Ónveţi pe alţii, pe tine Ónsuţi nu te Ónveţi? Tu, care propovăduieşti: ÑSă nu furiî, furi?
- Tu care zici: ÑSă nu preacurveştiî, preacurveşti? Tu, căruia ţi-e sc‚rbă de idoli, le jefuieşti templele?
- Tu, care te făleşti cu Legea, necinsteşti pe Dumnezeu prin călcarea acestei Legi?
- Căci Ñdin pricina voastră este hulit Numele lui Dumnezeu Óntre Neamuriî, după cum este scris.
- Tăierea Ómprejur, negreşit, este de folos, dacă Ómplineşti Legea; dar dacă tu calci Legea, tăierea ta Ómprejur ajunge netăiere Ómprejur.
- Dacă deci, cel netăiat Ómprejur păzeşte poruncile Legii, netăierea lui Ómprejur nu i se va socoti ea ca o tăiere Ómprejur?
- Cel netăiat Ómprejur din naştere, care Ómplineşte Legea, nu te va os‚ndi el pe tine, care o calci, măcar că ai slova Legii şi tăierea Ómprejur?
- Iudeu nu este acela care se arată pe dinafară că este Iudeu; şi tăiere Ómprejur nu este aceea care este pe dinafară, Ón carne.
- Ci Iudeu este acela care este Iudeu Ónăuntru; şi tăiere Ómprejur este aceea a inimii, Ón duh, nu Ón slovă; un astfel de Iudeu Óşi scoate lauda nu de la oameni, ci de la Dumnezeu.
|
Выбор перевода и языка
|
Biblia