Luca, capitol 19
- Isus a intrat Ón Ierihon, şi trecea prin cetate.
- Şi un om bogat, numit Zacheu, mai marele vameşilor,
- căuta să vadă care este Isus; dar nu putea din pricina norodului, căci era mic de statură.
- A alergat Ónainte, şi s-a suit Óntr-un dud ca să-L vadă; pentru că pe drumul acela avea să treacă.
- Isus, c‚nd a ajuns la locul acela, Şi-a ridicat ochii Ón sus, şi i-a zis: ÑZachee, dă-te jos degrabă, căci astăzi trebuie să răm‚n Ón casa ta.î
- Zacheu s-a dat jos Ón grabă, şi L-a primit cu bucurie.
- C‚nd au văzut lucrul acesta, toţi c‚rteau şi ziceau: ÑA intrat să găzduiască la un om păcătos!î
- Dar Zacheu a stat Ónaintea Domnului, şi I-a zis: ÑIată, Doamne, jumătate din avuţia mea o dau săracilor; şi, dacă am năpăstuit pe cineva cu ceva, Ói dau Ónapoi Ómpătrit.î
- Isus i-a zis: ÑAstăzi a intrat m‚ntuirea Ón casa aceasta, căci şi el este fiul lui Avraam.
- Pentru că Fiul omului a venit să caute şi să m‚ntuiască ce era pierdut.î
- Pe c‚nd ascultau ei aceste lucruri, Isus a mai spus o pildă, pentru că era aproape de Ierusalim, şi ei credeau că Œmpărăţia lui Dumnezeu are să se arate Óndată.
- Deci a zis: ÑUn om de neam mare s-a dus Óntr-o ţară depărtată, ca să-şi ia o Ómpărăţie, şi apoi să se Óntoarcă.
- A chemat zece din robii săi, le-a dat zece poli (Greceşte: mine.), şi le-a zis: ÑPuneţi-i Ón negoţ p‚nă mă voi Óntoarce.î
- Dar cetăţenii lui Ól urau; şi au trimis după el o solie să-i spună: ÑNu vrem ca omul acesta să Ómpărăţească peste noi.î
- C‚nd s-a Óntors Ónapoi, după ce Óşi luase Ómpărăţia, a spus să cheme pe robii aceia, cărora le dăduse banii, ca să vadă c‚t c‚ştigase fiecare cu ei din negoţ.
- Cel dint‚i a venit, şi i-a zis: ÑDoamne, polul tău a mai adus zece poli.î
- El i-a zis: ÑBine, rob bun; fiindcă ai fost credincios Ón puţine lucruri, primeşte c‚rmuirea a zece cetăţi.î
- A venit al doilea, şi i-a zis: ÑDoamne, polul tău a mai adus cinci poli.î
- El i-a zis şi lui: ÑPrimeşte şi tu c‚rmuirea a cinci cetăţi.î
- A venit un altul, şi i-a zis: ÑDoamne, iată-ţi polul, pe care l-am păstrat Ónvelit Óntr-un ştergar;
- căci m-am temut de tine, fiindcă eşti un om aspru; iei ce n-ai pus, şi seceri ce n-ai semănat.î
- Stăp‚nul i-a zis: ÑRob rău; te voi judeca după cuvintele tale. Ştiai că sunt un om aspru, care iau ce n-am pus şi secer ce n-am semănat;
- atunci de ce nu mi-ai pus banii la zarafi, pentru ca, la Óntoarcerea mea, să-i fi luat Ónapoi cu dob‚ndă?î
- Apoi a zis celor ce erau de faţă: ÑLuaţi-i polul, şi daţi-l celui ce are zece poli.î
- ÑDoamneî, i-au zis ei, Ñel are zece poli.î
- Iar el le-a zis: ÑVă spun că celui ce are, i se va da; dar de la cel ce n-are, se va lua chiar şi ce are.
- C‚t despre vrăjmaşii mei, care n-au vrut să Ómpărăţesc eu peste ei, aduceţi-i Óncoace, şi tăiaţi-i Ónaintea mea.î
- După ce a vorbit astfel, Isus a pornit Ón frunte şi Se suia spre Ierusalim.
- C‚nd S-a apropiat de Betfaghe şi de Betania, Ónspre muntele numit al Măslinilor, Isus a trimis pe doi din ucenicii Săi,
- şi le-a zis: ÑDuceţi-vă Ón satul dinaintea voastră. C‚nd veţi intra Ón el, veţi găsi un măgăruş legat, pe care n-a Óncălecat nimeni niciodată: dezlegaţi-l, şi aduceţi-Mi-l.
- Dacă vă va Óntreba cineva: ,Pentru ce-l dezlegaţi?í să-i spuneţi aşa: ,Pentru că Domnul are trebuinţă de el.î
- Cei ce fuseseră trimişi, s-au dus şi au găsit aşa cum le spusese Isus.
- Pe c‚nd dezlegau măgăruşul, stăp‚nii lui le-au zis: ÑPentru ce dezlegaţi măgăruşul?î
- Ei au răspuns: ÑDomnul are trebuinţă de el.î
- Şi au adus măgăruşul la Isus. Apoi şi-au aruncat hainele pe el, şi au aşezat pe Isus, călare deasupra.
- Pe c‚nd mergea Isus, oamenii Óşi aşterneau hainele pe drum.
- Şi c‚nd S-a apropiat de Ierusalim, spre pogor‚şul muntelui Măslinilor, toată mulţimea ucenicilor, plină de bucurie, a Ónceput să laude pe Dumnezeu cu glas tare pentru toate minunile, pe care le văzuseră.
- Ei ziceau: ÑBinecuv‚ntat este Œmpăratul care vine Ón Numele Domnului! Pace Ón cer, şi slavă Ón locurile prea Ónalte!î
- Unii Farisei, din norod, au zis lui Isus: ÑŒnvăţătorule, ceartă-Ţi ucenicii!î
- Şi El a răspuns: ÑVă spun că, dacă vor tăcea ei, pietrele vor striga.î
- C‚nd S-a apropiat de cetate şi a văzut-o, Isus a pl‚ns pentru ea,
- şi a zis: ÑDacă ai fi cunoscut şi tu, măcar Ón această zi, lucrurile, care puteau să-ţi dea pacea! Dar acum, ele sunt ascunse de ochii tăi.
- Vor veni peste tine zile, c‚nd vrăjmaşii tăi te vor Ónconjura cu şanţuri, te vor Ómpresura, şi te vor str‚nge din toate părţile:
- te vor face una cu păm‚ntul, pe tine şi pe copiii tăi din mijlocul tău; şi nu vor lăsa Ón tine piatră pe piatră, pentru că n-ai cunoscut vremea c‚nd ai fost cercetată.î
- Œn urmă a intrat Ón Templu, şi a Ónceput să scoată afară pe cei ce vindeau şi cumpărau Ón el.
- Şi le-a zis: ÑEste scris: ,Casa Mea va fi o casă de rugăciune. Dar voi aţi făcut din ea o peşteră de t‚lhari.î
- Isus Ónvăţa Ón toate zilele pe norod Ón Templu. Şi preoţii cei mai de seamă, cărturarii şi bătr‚nii norodului căutau să-L omoare;
- dar nu ştiau cum să facă, pentru că tot norodul Œi sorbea vorbele de pe buze.
|
Выбор перевода и языка
|