Proverbe, capitol 6
- Fiule, dacă te-ai pus chezaş pentru aproapele tău, dacă te-ai prins pentru altul,
- dacă eşti legat prin făgăduinţa gurii tale, dacă eşti prins de cuvintele gurii tale,
- fă totuşi lucrul acesta, fiule: dezleagă-te, căci ai căzut Ón m‚na aproapelui tău! De aceea du-te, aruncă-te cu faţa la păm‚nt, şi stăruie de el.
- Nu da somn ochilor tăi, nici aţipire pleoapelor tale!
- Scapă din m‚na lui cum scapă căprioara din m‚na v‚nătorului, şi ca pasărea din m‚na păsăraruluiÖ
- Du-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, şi Ónţelepţeşte-te!
- Ea n-are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăp‚n;
- totuşi Óşi pregăteşte hrana vara, şi str‚nge de ale m‚ncării Ón timpul secerişului.
- P‚nă c‚nd vei sta culcat, leneşule? C‚nd te vei scula din somnul tău?
- Să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai Óncrucişezi puţin m‚inile ca să dormi!Ö
- Şi sărăcia vine peste tine, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om Ónarmat.
- Omul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul Ón gură,
- clipeşte din ochi, dă din picior, şi face semne cu degetele.
- Răutatea este Ón inima lui, urzeşte lucrurile rele Óntr-una, şi st‚rneşte certuri.
- De aceea nimicirea Ói va veni pe neaşteptate; va fi zdrobit deodată, şi fără leac.
- Şase lucruri urăşte Domnul, şi chiar şapte Œi sunt ur‚te:
- ochii trufaşi, limba mincinoasă, m‚inileÖ care varsă s‚nge nevinovat,
- inima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele care aleargă repede la rău,
- martorul mincinos, care spune minciuni, şi cel ce st‚rneşte certuri Óntre fraţi.
- Fiule, păzeşte sfaturile tatălui tău, şi nu lepăda Ónvăţătura mamei tale:
- leagă-le necurmat la inimă, at‚rnă-le de g‚t.
- Ele te vor Ónsoţi Ón mersul tău, te vor păzi Ón pat, şi Óţi vor vorbi la deşteptare!
- Căci sfatul este o candelă, Ónvăţătura este o lumină, iar Óndemnul şi mustrarea sunt calea vieţii.
- Ele te vor feri de femeia stricată, de limba ademenitoare a celei străine.
- N-o pofti Ón inima ta pentru frumuseţea ei, şi nu te lăsa ademenit de pleoapele ei.
- Căci pentru o femeie curvă, omul ajunge de nu mai răm‚ne dec‚t cu o bucată de p‚ine, şi femeia măritată ÓntindeÖ o cursă unui suflet scump.
- Poate cineva să ia foc Ón s‚n, fără să i se aprindă hainele?
- Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinşi, fără să-i ardă picioarele?
- Tot aşa este şi cu cel ce se duce la nevasta aproapelui său: oricine se atinge de ea nu va răm‚ne nepedepsit.
- Hoţul nu este urgisit c‚nd fură ca să-şi potolească foamea, căci Ói este foame;
- Şi dacă este prins, trebuie să dea Ónapoi Ónşeptit, să dea chiar tot ce are Ón casă.
- Dar cel ce preacurveşte cu o femeie este un om fără minte, singur Óşi pierde viaţa cine face aşa.
- Nu va avea dec‚t rană şi ruşine, şi ocara nu i se va şterge.
- Căci gelozia Ónfurie pe un bărbat, şi n-are milă Ón ziua răzbunării;
- nu se uită la nici un preţ de răscumpărare, şi nu se lasă Ónduplecat nici chiar de cel mai mare dar.
|
Выбор перевода и языка
|