1. Femeia Ónţeleaptă Óşi zideşte casa, iar femeia nebună o dăr‚mă cu Ónseşi m‚inile ei. ñ
  2. Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi str‚mbe, Œl nesocoteşte. ñ
  3. Œn gura nebunului este o nuia pentru m‚ndria lui, dar pe Ónţelepţi Ói păzesc buzele lor. ñ
  4. Unde nu sunt boi, ieslea răm‚ne goală, dar puterea boilor aduce belşug de roade. ñ
  5. Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni.
  6. Batjocoritorul caută Ónţelepciunea şi n-o găseşte, dar pentru omul priceput ştiinţa este lucru uşor. ñ
  7. Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi ştiinţa. ñ
  8. Œnţelepciunea omului chibzuit Ól face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiţi Ói Ónşeală pe ei Ónşişi. ñ
  9. Cei nesocotiţi glumesc cu păcatul, dar Óntre cei fără prihană este bunăvoinţă. ñ
  10. Inima Óşi cunoaşte necazurile, şi nici un străin nu se poate amesteca Ón bucuria ei. ñ
  11. Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va Ónflori. ñ
  12. Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. ñ
  13. De multe ori chiar Ón mijlocul r‚sului inima poate fi m‚hnită, şi bucuria poate sf‚rşi prin necaz. ñ
  14. Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, şi omul de bine se satură şi el de ce este Ón el. ñ
  15. Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. ñ
  16. Œnţeleptul se teme şi se abate de la rău, dar nesocotitul este Óng‚mfat şi fără frică. ñ
  17. Cine este iute la m‚nie face prostii, şi omul plin de răutate se face ur‚t. ñ
  18. Cei proşti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiţi sunt Óncununaţi cu ştiinţă. ñ
  19. Cei răi se pleacă Ónaintea celor buni, şi cei nelegiuiţi Ónaintea porţilor celui neprihănit. ñ
  20. Săracul este ur‚t chiar şi de prietenul său, dar bogatul are foarte mulţi prieteni. ñ
  21. Cine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţi. ñ
  22. Œn adevăr cei ce g‚ndesc răul se rătăcesc. dar cei ce g‚ndesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşie.
  23. Oriunde se munceşte este şi c‚ştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. ñ
  24. Bogăţia este o cunună pentru cei Ónţelepţi, dar cei nesocotiţi n-au altceva dec‚t nebunie. ñ
  25. Martorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel Ónşelător spune minciuni. ñ
  26. Cine se teme de Domnul are un sprijin tare Ón El, şi copiii lui au un loc de adăpost la El. ñ
  27. Frica de Domnul este un izvor de viaţă, ea ne fereşte de cursele morţii. ñ
  28. Mulţimea poporului este slava Ómpăratului, lipsa poporului este pieirea voievodului. ñ
  29. Cine este Óncet la m‚nie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. ñ
  30. O inimă liniştită este viaţa trupului, dar pizma este putrezirea oaselor. ñ
  31. Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său. ñ
  32. Cel rău este dobor‚t de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar şi la moarte trage nădejde. ñ
  33. Œnţelepciunea se odihneşte Óntr-o inimă pricepută, dar Ón mijlocul celor nesocotiţi ea se dă de gol. ñ
  34. Neprihănirea Ónalţă pe un popor, dar păcatul este ruşinea popoarelor. ñ
  35. Un Ómpărat are plăcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocară, Ól atinge m‚nia lui.

Постоянная ссылка на эту страницу old.bibleonline.ru/bible/ron/20/14/.

Выбор перевода и языка



© Библия Онлайн, 2003-2024
Перейти на новую версию сайта.