Iov, capitol 9
- Iov a luat cuv‚ntul şi a zis:
- ÑŞtiu bine că este aşa. Şi cum ar putea omul să-şi scoată dreptate Ónaintea lui Dumnezeu?
- Dacă ar voi să se certe cu El, din o mie de lucruri n-ar putea să răspundă la unul singur.
- A Lui este Ónţelepciunea, şi atotputernicia: cine I s-ar putea Ómpotrivi fără să fie pedepsit?
- El mută deodată munţii, şi-i răstoarnă Ón m‚nia Sa.
- Zguduie păm‚ntul din temelia lui, de i se clatină st‚lpii.
- Porunceşte soarelui, şi soarele nu mai răsare; şi ţine stelele sub pecetea Lui.
- Numai El Óntinde cerurile, şi umblă pe Ónălţimile mării.
- El a făcut Ursul mare, luceafărul de seară şi Raliţele, şi stelele din ţinuturile de miazăzi.
- El face lucruri mari şi nepătrunse, minuni fără număr.
- Iată, El trece pe l‚ngă mine, şi nu-L văd, se duce şi nu-L zăresc.
- Dacă apucă El, cine-L va opri? Cine-I va zice: ÑCe faci?î
- Dumnezeu nu-Şi Óntoarce m‚nia; sub El se pleacă toţi sprijinitorii m‚ndriei.
- Şi eu, cum să-I răspund? Ce cuvinte să aleg?
- Chiar dacă aş avea dreptate, nu I-aş răspunde. Nu pot dec‚t să mă rog judecătorului.
- Şi chiar dacă m-ar asculta, c‚nd Œl chem, tot n-aş putea crede că mi-a ascultat glasul;
- El, care mă izbeşte ca Óntr-o furtună, care Ómi Ónmulţeşte fără pricină rănile,
- care nu mă lasă să răsuflu, mă satură de amărăciune.
- Să alerg la putere? El este atotputernic. La dreptate? Cine mă va apăra?
- Oric‚tă dreptate aş avea, gura mea mă va os‚ndi; şi oric‚t de nevinovat aş fi, El mă va arăta ca vinovat.
- Nevinovat! Sunt; dar nu ţin la viaţă, Ómi dispreţuiesc viaţa.
- Ce-mi pasă la urma urmei? Căci, Óndrăznesc s-o spun: El nimiceşte pe cel nevinovat ca şi pe cel vinovat.
- Şi dacă biciul ar pricinui măcar Óndată moartea!Ö Dar El r‚de de Óncercările celui nevinovat.
- Păm‚ntul este dat pe m‚inile celui nelegiuit; El acoperă ochii judecătorilor; de nu El, apoi cine altul?
- Zilele mele aleargă mai iuţi dec‚t un alergător; fug fără să fi văzut fericirea;
- trec ca şi corăbiile cele iuţi, ca vulturul care se repede asupra prăzii.
- Dacă zic: ,Vreau să-mi uit suferinţele, să-mi las Óntristarea, şi să fiu voiosí,
- sunt Óngrozit de toate durerile mele. Ştiu că nu mă vei scoate nevinovat.
- Şi dacă voi fi judecat vinovat, pentru ce să mă mai trudesc degeaba?
- Chiar dacă m-aş spăla cu zăpadă, chiar dacă mi-aş curăţi m‚inile cu leşie,
- Tu tot m-ai cufunda Ón mocirlă, de s-ar sc‚rbi p‚nă şi hainele de mine!
- Căci El nu este un om ca mine, ca să-I pot răspunde, şi să mergem Ómpreună la judecată.
- Nici nu este vreun mijlocitor Óntre noi, care să-şi pună m‚na peste noi am‚ndoi.
- Să-Şi tragă Ónsă varga deasupra mea, şi să nu mă mai tulbure spaima Lui.
- Atunci voi vorbi şi nu mă voi teme de El. Altfel, nu sunt stăp‚n pe mine.
|
Выбор перевода и языка
|