Iov, capitol 39
- Ştii tu c‚nd Óşi fac caprele sălbatice puii? Vezi tu pe cerboaice c‚nd fată?
- Numeri tu lunile Ón care sunt Ónsărcinate, şi cunoşti tu vremea c‚nd nasc?
- Ele se pleacă, fată puii, şi scapă iute de durerile lor.
- Puii lor prind vlagă şi cresc sub cerul slobod, pleacă, şi nu se mai Óntorc la ele.
- Cine a lăsat slobod măgarul sălbatic, izbăvindu-l de orice legătură?
- I-am dat ca locuinţă pustiul, şi păm‚ntul sărac ca locaş.
- El r‚de de zarva cetăţilor,
- Străbate munţii ca să-şi găsească hrana, şi umblă după tot ce este verde.
- Vrea bivolul sălbatic să fie Ón slujba ta? Şi stă el noaptea la ieslea ta?
- Œl poţi lega tu cu o funie, ca să tragă o brazdă? Merge el după tine, ca să grăpeze bulgării din văi?
- Te Óncrezi tu Ón el, pentru că puterea lui este mare? Şi-i laşi tu grija lucrărilor tale?
- Te laşi tu pe el, pentru căratul roadelor tale, ca să le str‚ngă Ón aria ta?
- Aripa struţului bate cu veselie, de-ai zice că este aripa şi penişul berzei.
- Dar struţoaica Óşi Óncredinţează păm‚ntului ouăle, şi le lasă să se Óncălzească Ón nisip.
- Ea uită că piciorul le poate strivi, că o fiară de c‚mp le poate călca Ón picioare.
- Este aspră cu puii săi de parcă nici n-ar fi ai ei. Că s-a trudit degeaba, nu-i pasă nicidecum!
- Căci Dumnezeu nu i-a dat Ónţelepciune, şi nu i-a făcut parte de pricepere.
- C‚nd se scoală şi porneşte, r‚de de cal şi de călăreţul lui.
- Tu dai putere calului, şi-i Ómbraci g‚tul cu o coamă ce f‚lf‚ie?
- Tu-l faci să sară ca lăcusta? Nechezatul lui puternic răsp‚ndeşte groaza.
- Scurmă păm‚ntul, şi, m‚ndru de puterea lui, se aruncă asupra celor Ónarmaţi;
- Óşi bate joc de frică, nu se teme, şi nu se dă Ónapoi dinaintea sabiei.
- Z‚ngăneşte tolba cu săgeţi pe el, suliţa şi lancea strălucesc,
- fierbe de aprindere, măn‚ncă păm‚ntul, n-are ast‚mpăr c‚nd răsună tr‚mbiţa.
- La sunetul tr‚mbiţei parcă zice: ,Œnainte!í De departe miroase bătălia, glasul ca de tunet ai căpeteniilor şi strigătele de luptă.
- Oare prin priceperea ta Óşi ia uliul zborul, şi Óşi Óntinde aripile spre miazăzi?
- Oare din porunca ta se Ónalţă vulturul, şi Óşi aşează cuibul pe Ónălţimi?
- El locuieşte Ón st‚nci, acolo Óşi are locuinţa, pe v‚rful zimţat al st‚ncilor şi pe v‚rful munţilor.
- De acolo descoperă el prada, şi Óşi cufundă privirile Ón depărtare după ea.
- Puii lui Ói beau s‚ngele; şi acolo unde sunt hoituri, acolo-i şi vulturul.
|
Выбор перевода и языка
|