Iov, capitol 34
- Elihu a luat din nou cuv‚ntul, şi a zis:
- ,Ascultaţi, Ónţelepţilor, cuvintele mele! Luaţi aminte la mine, pricepuţilor!
- Căci urechea deosebeşte cuvintele, cum gustă cerul gurii bucatele.í
- Să alegem ce este drept, să vedem Óntre noi ce este bun.
- Iov a zis: ,Sunt nevinovat Şi Dumnezeu nu vrea să-mi dea dreptate;
- am dreptate şi trec drept mincinos; rana mea este jalnică, şi sunt fără păcat.í
- Este vreun om ca Iov, care să bea batjocura ca apa,
- care să umble Ón tovărăşia celor ce fac rău, care să meargă m‚nă Ón m‚nă cu cei nelegiuiţi?
- Căci el a zis: ,Nu-i foloseşte nimic omului să-şi pună plăcerea Ón Dumnezeu.í
- Ascultaţi-mă dar, oameni pricepuţi! Departe de Dumnezeu nedreptatea, departe de Cel Atotputernic fărădelegea!
- El dă omului după faptele lui, răsplăteşte fiecăruia după căile lui.
- Nu, negreşit, Dumnezeu nu săv‚rşeşte fărădelegea; Cel Atotputernic nu calcă dreptatea.
- Cine L-a Ónsărcinat să c‚rmuiască păm‚ntul? Cine I-a dat lumea Ón grija Lui?
- Dacă nu s-ar g‚ndi dec‚t la El, dacă Şi-ar lua Ónapoi duhul şi suflarea,
- tot ce este carne ar pieri deodată, şi omul s-ar Óntoarce Ón ţăr‚nă.
- Dacă ai pricepere, ascultă lucrul acesta, ia aminte la glasul cuvintelor mele!
- Oare ar putea să domnească un vrăjmaş al dreptăţii? Şi vei os‚ndi tu pe Cel drept, pe Cel puternic,
- care strigă către Ómpăraţi: ,Netrebnicilor!í Şi către domnitori: ,Nelegiuiţilor!í
- Care nu caută la faţa celor mari, şi nu face deosebire Óntre bogat şi sărac, pentru că toţi sunt lucrarea m‚inilor Lui?
- Œntr-o clipă, ei Óşi pierd viaţa. La miezul nopţii, un popor se clatină şi piere. Cel puternic piere, fără amestecul m‚inii vreunui om.
- Căci Dumnezeu vede purtarea tuturor, priveşte paşii fiecăruia.
- Nu este nici Óntuneric, nici umbră a morţii, unde să se poată ascunde cei ce fac fărădelegea.
- Dumnezeu n-are nevoie să privească multă vreme, ca să tragă pe un om la judecată Ónaintea Lui.
- El zdrobeşte pe cei mari fără cercetare, şi pune pe alţii Ón locul lor.
- Căci El cunoaşte faptele lor: noaptea Ói răstoarnă, sunt zdrobiţi.
- Œi loveşte ca pe nişte nelegiuiţi, Ón faţa tuturor.
- Abăt‚ndu-se de la El, şi părăsind toate căile Lui,
- ei au făcut să se Ónalţe la Dumnezeu strigătul săracului. I-au Óndreptat luarea aminte la strigătul celui nenorocit.
- Dacă dă El pace, cine poate s-o tulbure? Dacă Œşi ascunde El Faţa, cine poate să-L vadă? La fel se poartă fie cu un popor, fie cu un om,
- pentru ca nelegiuitul să nu mai stăp‚nească şi să nu mai fie o cursă pentru popor.
- Căci a zis el vreodată lui Dumnezeu: ,Am fost pedepsit, nu voi mai păcătui;
- arată-mi ce nu văd; dacă am făcut nedreptăţi, nu voi mai face?í
- Oare după părerea ta va face Dumnezeu dreptate? Tu lepezi, tu alegi, şi nu eu; Spune dar ce ştii!
- Oamenii cu pricepere vor fi de părerea mea, Ónţeleptul care m-ascultă va g‚ndi ca mine:
- ,Iov vorbeşte fără pricepere, şi cuv‚ntările lui sunt lipsite de judecată.
- Să fie Óncercat dar mai departe, fiindcă răspunde ca cei răi!
- Căci adaugă la greşelile lui păcate noi; bate din palme Ón mijlocul nostru, Óşi Ónmulţeşte cuvintele Ómpotriva lui Dumnezeu.î
|
Выбор перевода и языка
|