Facerea, capitol 39
- Iosif a fost dus Ón Egipt; şi Potifar, dregătorul lui Faraon, căpetenia străjerilor, un Egiptean, l-a cumpărat de la Ismaeliţii care-l aduseseră acolo.
- Domnul a fost cu Iosif, aşa că toate Ói mergeau bine; el locuia Ón casa stăp‚nului său, Egipteanul.
- Stăp‚nul lui a văzut că Domnul era cu el, şi că Domnul făcea să-i meargă bine ori de ce se apuca.
- Iosif a căpătat mare trecere Ónaintea stăp‚nului său, care l-a luat Ón slujba lui, l-a pus mai mare peste casa lui, şi i-a Óncredinţat tot ce avea.
- De Óndată ce Potifar l-a pus mai mare peste casa lui şi peste tot ce avea, Domnul a binecuv‚ntat casa Egipteanului, din pricina lui Iosif; şi binecuv‚ntarea Domnului a fost peste tot ce avea el, fie acasă, fie la c‚mp.
- Egipteanul a lăsat pe m‚inile lui Iosif tot ce avea, şi n-avea altă grijă dec‚t să măn‚nce şi să bea. Dar Iosif era frumos la statură, şi plăcut la chip.
- După c‚tăva vreme, s-a Ónt‚mplat că nevasta stăp‚nului său a pus ochii pe Iosif, şi a zis: ÑCulcă-te cu mine!î
- El n-a voit, şi a zis nevestei stăp‚nului său: ÑVezi că stăp‚nul meu nu-mi cere socoteala de nimic din casă, şi mi-a dat pe m‚nă tot ce are.
- El nu este mai mare dec‚t mine Ón casa aceasta, şi nu mi-a oprit nimic, afară de tine, pentru că eşti nevasta lui. Cum aş putea să fac eu un rău at‚t de mare şi să păcătuiesc Ómpotriva lui Dumnezeu?î
- Măcar că ea vorbea Ón toate zilele lui Iosif, el n-a voit să se culce şi să se Ómpreune cu ea.
- Œntr-o zi, c‚nd intrase Ón casă, ca să-şi facă lucrul, şi c‚nd nu era acolo nici unul din oamenii casei,
- ea l-a apucat de haină, zic‚nd: ÑCulcă-te cu mine!î El i-a lăsat haina Ón m‚nă, şi a fugit afară din casă.
- C‚nd a văzut ea că-i lăsase haina Ón m‚nă, şi fugise afară,
- a chemat oamenii din casă, şi le-a zis: ÑVedeţi, ne-a adus un Evreu ca să-şi bată joc de noi! Omul acesta a venit la mine ca să se culce cu mine, dar eu am ţipat Ón gura mare.
- Şi, c‚nd a văzut că ridic glasul şi strig, şi-a lăsat haina l‚ngă mine şi a fugit afară.î
- Şi a pus haina lui Iosif l‚ngă ea p‚nă s-a Óntors acasă stăp‚nul lui.
- Atunci i-a vorbit astfel: ÑRobul acela evreu, pe care ni l-ai adus, a venit la mine ca să-şi bată joc de mine.
- Şi cum am ridicat glasul şi am ţipat, şi-a lăsat haina l‚ngă mine, şi a fugit afară.î
- După ce a auzit cuvintele nevestei sale, care-i zicea: ÑIată ce mi-a făcut robul tăuî, stăp‚nul lui Iosif s-a m‚niat foarte tare.
- A luat pe Iosif, şi l-a aruncat Ón temniţă Ón locul unde erau Ónchişi Óntemniţaţii Ómpăratului; şi astfel Iosif a stat acolo, Ón temniţă.
- Domnul a fost cu Iosif, şi Şi-a Óntins bunătatea peste el. L-a făcut să capete trecere Ónaintea mai marelui temniţei.
- Şi mai marele temniţei a pus sub privegherea lui pe toţi Óntemniţaţii care erau Ón temniţă. Şi nimic nu se făcea acolo dec‚t prin el.
- Mai marele temniţei nu se mai Óngrijea de nimic din ce avea Iosif Ón m‚nă, pentru că Domnul era cu el. Şi Domnul Ói dădea izb‚ndă Ón tot ce făcea.
|
Выбор перевода и языка
|