Faptele Apostolilor, capitol 11
- Apostolii şi fraţii, care erau Ón Iudea, au auzit că şi Neamurile au primit Cuv‚ntul lui Dumnezeu.
- Şi c‚nd s-a suit Petru la Ierusalim, Ól mustrau cei tăiaţi Ómprejur,
- şi ziceau: ÑAi intrat Ón casă la nişte oameni netăiaţi Ómprejur, şi ai m‚ncat cu ei.î
- Petru a Ónceput să le spună pe r‚nd cele Ónt‚mplate. El a zis:
- ÑEram Ón cetatea Iope; şi, pe c‚nd mă rugam, am căzut Óntr-o răpire sufletească, şi am avut o vedenie: un vas ca o faţă de masă mare, legată cu cele patru colţuri, se cobora din cer, şi a venit p‚nă la mine.
- C‚nd m-am uitat Ón ea, am văzut dobitoacele cu patru picioare de pe păm‚nt, fiarele, t‚r‚toarele şi păsările cerului.
- Şi am auzit un glas, care mi-a zis: ,Pietre, scoală-te, taie şi măn‚ncă.í
- Dar eu am răspuns: ,Nicidecum, Doamne, căci nimic spurcat sau necurat n-a intrat vreodată Ón gura mea.í
- Şi glasul mi-a zis a doua oară din cer: ,Ce a curăţit Dumnezeu, să nu numeşti spurcat.í
- Lucrul acesta s-a făcut de trei ori; apoi toate au fost ridicate iarăşi Ón cer.
- Şi iată că Óndată, trei oameni trimişi din Cezarea la mine, au stat la poarta casei, Ón care eram.
- Duhul mi-a spus să plec cu ei, fără să fac vreo deosebire. Aceşti şase fraţi m-au Ónsoţit şi ei, şi am intrat Ón casa omului.
- El ne-a istorisit cum a văzut Ón casa lui pe Ónger st‚nd Ónaintea lui, şi zic‚ndu-i: ,Trimite la Iope, şi cheamă pe Simon, zis şi Petru,
- care-ţi va spune cuvinte prin care vei fi m‚ntuit tu şi toată casa ta.í
- Şi, cum am Ónceput să vorbesc, Duhul Sf‚nt S-a pogor‚t peste ei ca şi peste noi la Ónceput.
- Şi mi-am adus aminte de vorba Domnului, cum a zis: ,Ioan a botezat cu apă, dar voi veţi fi botezaţi cu Duhul Sf‚nt.í
- Deci, dacă Dumnezeu le-a dat acelaşi dar, ca şi nouă, care am crezut Ón Domnul Isus Hristos, cine eram eu să mă Ómpotrivesc lui Dumnezeu?î
- După ce au auzit aceste lucruri, s-au potolit, au slăvit pe Dumnezeu, şi au zis: ÑDumnezeu a dat deci şi Neamurilor pocăinţă, ca să aibă viaţa.î
- Cei ce se Ómprăştiaseră, din pricina prigonirii Ónt‚mplate cu prilejul lui Ştefan, au ajuns p‚nă Ón Fenicia, Ón Cipru şi Ón Antiohia, şi propovăduiau Cuv‚ntul numai Iudeilor.
- Totuşi printre ei au fost c‚ţiva oameni din Cipru şi din Cirena, care au venit Ón Antiohia, au vorbit şi Grecilor, şi le-au propovăduit Evanghelia Domnului Isus.
- M‚na Domnului era cu ei, şi un mare număr de oameni au crezut şi s-au Óntors la Domnul.
- Vestea despre ei a ajuns la urechile Bisericii din Ierusalim, şi au trimis pe Barnaba p‚nă la Antiohia.
- C‚nd a ajuns el, şi a văzut harul lui Dumnezeu, s-a bucurat, şi i-a Óndemnat pe toţi să răm‚nă cu inimă hotăr‚tă alipiţi de Domnul.
- Căci Barnaba era un om de bine, plin de Duhul Sf‚nt şi de credinţă. Şi destul de mult norod s-a adăugat la Domnul.
- Barnaba s-a dus apoi la Tars, ca să caute pe Saul;
- şi, c‚nd l-a găsit, l-a adus la Antiohia. Un an Óntreg, au luat parte la adunările Bisericii, şi au Ónvăţat pe mulţi oameni. Pentru Ónt‚iaşi dată, ucenicilor li s-a dat numele de creştini Ón Antiohia.
- Œn vremea aceea, s-au pogor‚t nişte prooroci din Ierusalim la Antiohia.
- Unul din ei, numit Agab, s-a sculat şi a vestit, prin Duhul, că va fi o foamete mare Ón toată lumea. Şi a fost, Ón adevăr, Ón zilele Ómpăratului Claudiu.
- Ucenicii au hotăr‚t să trimită, fiecare după puterea lui, un ajutor fraţilor, care locuiau Ón Iudea,
- ceea ce au şi făcut; şi au trimis acest ajutor la prezbiteri (Sau: bătr‚ni.) prin m‚na lui Barnaba şi a lui Saul.
|
Выбор перевода и языка
|