Daniel, capitol 10
- Œn anul al treilea al lui Cir, Ómpăratul Persiei, s-a descoperit un cuv‚nt lui Daniel, numit Beltşaţar. Cuv‚ntul acesta, care este adevărat, vesteşte o mare nenorocire. El a fost cu luare aminte la cuv‚ntul acesta, şi a priceput vedenia.
- ÑŒn vremea aceea, eu, Daniel, trei săptăm‚ni am fost Ón jale.
- N-am m‚ncat deloc bucate alese, nu mi-a intrat Ón gură nici carne, nici vin, şi nici nu m-am uns deloc, p‚nă s-au Ómplinit cele trei săptăm‚ni.
- Œn a douăzeci şi patra zi a lunii Ónt‚i, eram pe malul r‚ului celui mare, care este Hidechel (Tigru).
- Am ridicat ochii, m-am uitat, şi iată că acolo stătea un om Ómbrăcat Ón haine de in, şi Óncins la mijloc cu un br‚u de aur din Ufaz.
- Trupul lui era ca o piatră de hrisolit, faţa Ói strălucea ca fulgerul şi ochii Ói erau nişte flăcări ca de foc; dar braţele şi picioarele semănau cu nişte aramă lustruită, şi glasul lui tuna ca vuietul unei mari mulţimi.
- Eu, Daniel, am văzut singur vedenia; dar oamenii care erau cu mine n-au văzut-o; totuşi au fost apucaţi de o mare spaimă, şi au luat-o la fugă ca să se ascundă!
- Eu am rămas singur, şi am văzut această mare vedenie. Puterile m-au lăsat, culoarea mi s-a schimbat, faţa mi s-a sluţit, şi am pierdut orice vlagă.
- Am auzit glasul cuvintelor lui; şi pe c‚nd auzeam glasul cuvintelor lui, am căzut leşinat cu faţa la păm‚nt.
- Şi iată că o m‚nă m-a atins, şi m-a aşezat tremur‚nd pe genunchii şi m‚inile mele.
- Apoi mi-a zis: ÑDaniele, om preaiubit şi scump, fii cu luare aminte la cuvintele, pe care ţi le voi spune acum, şi stai Ón picioare Ón locul unde eşti; căci acum sunt trimis la tine!î După ce mi-a vorbit astfel, am stat Ón picioare tremur‚nd.
- El mi-a zis: ÑDaniele, nu te teme de nimic! Căci cuvintele tale au fost ascultate din cea dint‚i zi, c‚nd ţi-ai pus inima ca să Ónţelegi, şi să te smereşti Ónaintea Dumnezeului tău, şi tocmai din pricina cuvintelor tale vin eu acum!
- Dar căpetenia Ómpărăţiei Persiei mi-a stat Ómpotrivă douăzeci şi una de zile; şi iată că Mihail, una din căpeteniile cele mai de seamă, mi-a venit Ón ajutor, şi am ieşit biruitor acolo l‚ngă Ómpăraţii Persiei.
- Acum vin să-ţi fac cunoscut ce are să se Ónt‚mple poporului tău Ón vremurile de apoi, căci vedenia este cu privire tot la acele vremuri Óndepărtate.î
- Pe c‚nd Ómi spunea el aceste lucruri, eu mi-am plecat ochii Ón păm‚nt, şi am tăcut.
- Şi iată că cineva care avea Ónfăţişarea copiilor oamenilor, s-a atins de buzele mele. Eu am deschis gura, am vorbit, şi am zis celui ce stătea Ónaintea mea: ÑDomnul meu, vedenia aceasta m-a umplut de groazăÖ, şi am pierdut orice putere!
- Cum ar putea robul domnului meu să vorbească domnului meu? Acum puterile m-au părăsit, şi nu mai am nici suflare!î
- Atunci cel ce avea Ónfăţişarea unui om m-a atins din nou, şi m-a Óntărit.
- Apoi mi-a zis: ÑNu te teme de nimic, om preaiubit! Pace ţie! Fii tare şi cu inimă!î Şi pe c‚nd Ómi vorbea el, am prins iar puteri, şi am zis: ÑVorbeşte, domnul meu, căci m-ai Óntărit.î
- El mi-a zis: ÑŞtii pentru ce am venit la tine? Acum mă Óntorc să mă lupt Ómpotriva căpeteniei Persiei; şi c‚nd voi pleca, iată că va veni căpetenia Greciei!
- Dar vreau să-ţi fac cunoscut ce este scris Ón cartea adevărului. Nimeni nu mă ajută Ómpotriva acestora, afară de voievodul vostru Mihail.
|
Выбор перевода и языка
|