 Cântarea Cântărilor, capitol 2
- Eu sunt un trandafir din Saron, un crin din văi. ñ
- Ca un crin Ón mijlocul spinilor, aşa este iubita mea Óntre fete. ñ
- Ca un măr Óntre copacii pădurii, aşa este preaiubitul meu Óntre tineri. Cu aşa drag stau la umbra lui, şi rodul lui este dulce pentru cerul gurii mele.
- El m-a dus Ón casa de ospăţ, şi dragostea era steagul fluturat peste mine.
- Œntăriţi-mă cu turte de struguri, Ónvioraţi-mă cu mere, căci sunt bolnavă de dragostea lui.
- Să-şi pună m‚na st‚ngă sub capul meu, şi să mă Ómbrăţişeze cu dreapta lui! ñ
- Vă jur, fiice ale Ierusalimului, pe căprioarele şi cerboaicele de pe c‚mp: nu st‚rniţi, nu treziţi dragostea, p‚nă nu vine ea! ñ
- Aud glasul preaiubitului meu! Iată-l că vine, sărind peste munţi, sălt‚nd pe dealuri.
- Preaiubitul meu seamănă cu o căprioară, sau cu puiul de cerboaică. Iată-l că este după zidul nostru, se uită pe fereastră, priveşte printre zăbrele.
- Preaiubitul meu vorbeşte şi-mi zice: Scoală-te, iubito, şi vino, frumoaso!
- Căci iată că a trecut iarna; a Óncetat ploaia, şi s-a dus.
- Se arată florile pe c‚mp, a venit vremea c‚ntării, şi se aude glasul turturicii Ón c‚mpiile noastre.
- Se p‚rguiesc roadele Ón smochin, şi viile Ónflorite Óşi răsp‚ndesc mirosul. Scoală-te, iubito, şi vino, frumoaso.
- Porumbiţă din crăpăturile st‚ncii, ascunsă Ón scobiturile prăpăstiilor, arată-mi faţa ta, şi fă-mă să-ţi aud glasul! Căci glasul tău este dulce, şi faţa ta plăcută.
- Prindeţi-ne vulpile, vulpile cele mici, care strică viile; căci viile noastre sunt Ón floare.
- Preaiubitul meu este al meu, şi eu sunt a lui; el Óşi paşte turma Óntre crini.
- P‚nă la răcoarea zilei, şi p‚nă la lungirea umbrelor, Óntoarce-te!Ö Iubitule, sari ca o căprioară sau ca puiul de cerb, peste munţii ce ne despart.
|
Выбор перевода и языка
|
Biblia