 Iona, capitol 2
- Iona s-a rugat Domnului, Dumnezeului său, din p‚ntecele peştelui,
- şi a zis: ÑŒn str‚mtorarea mea, am chemat pe Domnul, şi m-a ascultat; din mijlocul locuinţei morţilor am strigat, şi mi-ai auzit glasul.
- Şi totuşi mă aruncasei Ón ad‚nc, Ón inima mării, şi r‚urile de apă mă Ónconjuraseră; toate valurile şi toate talazurile Tale au trecut peste mine.
- Ziceam: ÑSunt lepădat dinaintea ochilor Tăi! Dar iarăşi voi vedea Templul Tău cel sf‚ntî.
- Apele m-au acoperit p‚nă aproape să-mi ia viaţa, ad‚ncul m-a Ónvăluit, papura s-a Ómpletit Ón jurul capului meu.
- M-am pogor‚t p‚nă la temeliile munţilor, zăvoarele păm‚ntului mă Óncuiau pe vecie; dar Tu m-ai scos viu din groapă, Doamne, Dumnezeul meu!
- C‚nd Ómi t‚njea sufletul Ón mine, mi-am adus aminte de Domnul, şi rugăciunea mea a ajuns p‚nă la Tine, Ón Templul Tău ce sf‚nt.
- Cei ce se lipesc de idoli deşerţi Óndepărtează Óndurarea de la ei.
- Eu Ónsă Œţi voi aduce jertfe cu un strigăt de mulţumire, voi Ómplini juruinţele pe care le-am făcut. M‚ntuirea vine de la Domnul.î
- Domnul a vorbit peştelui, şi peştele a vărsat pe Iona pe păm‚nt.
|
Выбор перевода и языка
|
Biblia