Ieremia, capitol 6
- ,Fugiţi, copii ai lui Beniamin, fugiţi din mijlocul Ierusalimului, sunaţi din tr‚mbiţă la Tecoa, ridicaţi un semn la Bet-Hacherem! Căci de la miază-noapte se vede venind o nenorocire şi un mare prăpăd.
- Pe frumoasa şi subţirica fiică a Sionului, o nimicesc!
- La ea vin păstorii cu turmele lor, Óşi Óntind corturile Ón jurul ei, şi Óşi pasc fiecare partea lui.í ñ
- ,Pregătiţi-vă s-o bateţi! Haidem! Să ne suim ziua Ón amiaza mare!íÖ Vai de noi, căci ziua scade, şi umbrele de seară se lungesc.î
- Haidem să ne suim noaptea! Şi să-i dăr‚măm casele Ómpărăteşti!î ñ
- ÑCăci aşa vorbeşte Domnul oştirilor: ,Tăiaţi copaci, şi ridicaţi şanţuri Ómpotriva Ierusalimului! Aceasta este cetatea care trebuie pedepsită; căci Ón mijlocul ei este numai apăsare.
- Cum ţ‚şnesc apele dintr-o f‚nt‚nă, aşa ţ‚şneşte răutatea ei din ea; nu se aude Ón ea dec‚t silnicie şi prăpăd; durerea şi rănile Œmi izbesc fără curmare privirile.
- Ia Ónvăţătură, Ierusalime, ca nu cumva să Mă depărtez de tine, şi să fac din tine un pustiu, o ţară nelocuită!î
- ÑAşa vorbeşte Domnul oştirilor: ,Vor culege rămăşiţele lui Israel cum se culeg ciorchinele rămase dintr-o vie. Puneţi din nou m‚na pe ea, ca şi culegătorul pe mlădiţe.í ñ
- ,Cui să vorbesc, şi pe cine să iau martor ca să m-asculte?í Urechea lor este netăiată Ómprejur, şi nu sunt Ón stare să ia aminte. Iată, Cuv‚ntul Domnului este o ocară pentru ei, şi nu le place de el.
- Eu sunt aşa de plin de m‚nia Domnului, că n-o pot opri.î ñ ÑToarnă-o peste copilul de pe uliţă, şi peste adunările tinerilor. Căci şi bărbatul şi nevasta vor fi prinşi, şi bătr‚nul şi cel Óncărcat de zile.
- Casele lor vor trece Ón stăp‚nirea altora, ogoarele şi nevestele lor de asemenea, c‚nd Œmi voi Óntinde m‚na asupra locuitorilor ţării, zice Domnul.î
- ÑCăci de la cel mai mic p‚nă la cel mai mare, toţi sunt lacomi de c‚ştig; de la prooroc p‚nă la preot, toţi Ónşeală.
- Leagă Ón chip uşuratic rana fiicei poporului Meu, zic‚nd: ,Pace! Pace!í Şi totuşi nu este pace!
- Sunt daţi de ruşine, căci săv‚rşesc ur‚ciuni; şi totuşi nu roşesc, şi nu ştiu de ruşine. De aceea vor cădea Ómpreună cu cei ce cad, vor fi răsturnaţi, c‚nd Ói voi pedepsi, zice Domnul.î
- Aşa vorbeşte Domnul: ÑStaţi Ón drumuri, uitaţi-vă, şi Óntrebaţi care sunt cărările cele vechi, care este calea cea bună: umblaţi pe ea, şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre!î Dar ei răspund: ÑNu vrem să umblăm pe ele!î
- ÑAm pus nişte străjeri peste voi: ,Fiţi cu luare aminte la sunetul tr‚mbiţei!î Dar ei răspund: ÑNu vrem să fim cu luare aminte!î
- ÑDe aceea, ascultaţi, neamuri, şi luaţi seama la ce li se va Ónt‚mpla, adunare a popoarelor!
- Ascultă şi tu, păm‚ntule! Iată, voi aduce peste poporul acesta o nenorocire, care va fi rodul g‚ndurilor lui; căci n-au luat aminte la Cuvintele Mele, şi au nesocotit Legea Mea.
- Ce nevoie am Eu de tăm‚ia care vine din Seba, de trestia mirositoare dintr-o ţară depărtată? Arderile voastre de tot nu-Mi plac, şi jertfele voastre nu-Mi sunt plăcute.î
- De aceea, aşa vorbeşte Domnul: ÑIată, voi pune Ónaintea poporului acestuia nişte pietre de poticnire, de care se vor lovi Ómpreună părinţi şi fii, vecini şi prieteni, şi vor pieri.î
- ÑAşa vorbeşte Domnul: ,Iată că vine un popor din ţara de la miază-noapte, un neam mare se ridică de la marginile păm‚ntului.
- Ei poartă arc şi suliţă; sunt cumpliţi şi fără milă; glasul lor urlă ca marea; sunt călări pe cai, şi gata de luptă ca un om pregătit de război, Ómpotriva ta, fiică a Sionului!í
- La vuietul apropierii lor, m‚inile ni se slăbesc, ne apucă groaza, ca durerea unei femei care naşte.î
- ÑNu ieşiţi Ón ogoare, şi nu mergeţi pe drumuri! Căci acolo este sabia vrăjmaşului, răsp‚ndind spaima de jur Ómprejur!
- Fiica poporului meu, acoperă-te cu un sac şi tăvăleşte-te Ón cenuşă, jeleşte-te ca după singurul tău fiu, varsă lacrimi, lacrimi amare! Căci pe neaşteptate vine pustiitorul peste noi.î
- ÑTe pusesem de pază peste poporul Meu, ca o cetăţuie, ca să le cunoşti şi să le cercetezi calea.
- Toţi sunt nişte răzvrătiţi, nişte b‚rfitori, aramă şi fier, toţi sunt nişte stricaţi.
- Foalele ard, plumbul este topit de foc; degeaba curăţesc, căci zgura nu se dezlipeşte.î
- ÑDe aceea se vor numi argint lepădat, căci Domnul i-a lepădat.î
|
Выбор перевода и языка
|