1 Cronici, capitol 17
- Pe c‚nd locuia David Ón casa lui, a zis proorocului Natan: ÑIată, eu locuiesc Óntr-o casă de cedru, şi chivotul legăm‚ntului Domnului este Óntr-un cort.î
- Natan a răspuns lui David: ÑFă tot ce-ţi spune inima, căci Dumnezeu este cu tine.î
- Œn noaptea următoare, cuv‚ntul Domnului a vorbit lui Natan:
- ÑDu-te şi spune robului Meu David: ,Aşa vorbeşte Domnul: ,Nu tu Œmi vei zidi o casă de locuit.
- Căci Eu n-am locuit Óntr-o casă din ziua c‚nd am scos pe Israel din Egipt p‚nă Ón ziua de azi; ci am mers din cort Ón cort, şi din locaş Ón locaş.
- Pretutindeni pe unde am mers cu tot Israelul, am spus Eu o vorbă vreunuia din judecătorii lui Israel, cărora le poruncisem să pască pe poporul Meu, am zis Eu: ,Pentru ce nu-Mi zidiţi o casă de cedru?í
- Acum să spui robului Meu David: ,Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: ,Te-am luat de la păşune, dinapoia oilor, ca să fii căpetenia poporului Meu Israel;
- am fost cu tine pretutindeni pe unde ai mers, am nimicit pe toţi vrăjmaşii tăi dinaintea ta, şi ţi-am făcut nume ca numele celor mari de pe păm‚nt:
- am dat o locuinţă poporului Meu Israel, şi l-am sădit ca să fie statornic acolo şi să nu mai fie tulburat, pentru ca cei răi să nu-l mai nimicească aşa cum Ól nimiceau mai Ónainte
- şi pe vremea c‚nd pusesem judecători peste poporul Meu Israel. Am smerit pe toţi vrăjmaşii tăi. Şi Óţi vestesc că Domnul Óţi va zidi o casă.
- C‚nd ţi se vor Ómplini zilele, şi c‚nd te vei duce la părinţii tăi, voi ridica săm‚nţa ta după tine, şi anume pe unul din fiii tăi, şi-i voi Óntări domnia.
- El Œmi va zidi o casă, şi-i voi Óntări pe vecie scaunul lui de domnie.
- Eu Ói voi fi Tată şi el Œmi va fi fiu; şi nu voi Óndepărta bunătatea Mea de la el, cum am Óndepărtat-o de la cel dinaintea ta.
- Œl voi aşeza pentru totdeauna Ón Casa Mea, şi Ón Ómpărăţia Mea scaunul lui de domnie va fi Óntărit pe vecie.î
- Natan a spus lui David toate aceste cuvinte şi toată vedenia aceasta.
- Şi Ómpăratul David s-a dus şi s-a Ónfăţişat Ónaintea Domnului, şi a zis: ÑCine sunt eu, Doamne Dumnezeule, şi ce este casa mea, de m-ai făcut să ajung unde sunt?
- Şi at‚ta este puţin lucru Ónaintea ta, Dumnezeule! Tu vorbeşti şi de casa robului Tău pentru vremurile viitoare. Şi binevoieşti să-Ţi Óndrepţi privirile asupra mea Ón felul oamenilor, Tu care eşti Ónălţat, Doamne Dumnezeule!
- Ce ar putea să-Ţi mai spună David faţă de slava dată robului Tău? Tu cunoşti pe robul Tău.
- Doamne, din pricina robului Tău, şi după inima Ta, ai făcut aceste lucruri mari, şi i le-ai descoperit.
- Doamne! nimeni nu este ca Tine, şi nu este alt Dumnezeu afară de Tine, după tot ce am auzit cu urechile noastre.
- Este oare pe păm‚nt un singur popor, care să fie ca poporul Tău Israel, pe care Dumnezeu a venit să-l răscumpere, ca să facă din el poporul Lui, ca să-Ţi faci un nume şi să săv‚rşeşti minuni şi semne mari, izgonind neamuri dinaintea poporului Tău, pe care l-ai răscumpărat din Egipt?
- Tu ai pus pe poporul Tău Israel, ca să fie poporul Tău pe vecie; şi Tu, Doamne, Te-ai făcut Dumnezeul lui.
- Acum, Doamne, cuv‚ntul pe care l-ai rostit asupra robului Tău şi asupra casei lui să răm‚nă Ón veac, şi fă după cuv‚ntul Tău!
- Să răm‚nă, pentru ca Numele Tău să fie slăvit pe vecie şi să se spună: ,Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel, este un Dumnezeu pentru Israel!í Şi casa robului Tău David să fie Óntărită Ónaintea Ta!
- Căci Tu Ónsuţi, Dumnezeule, ai descoperit robului Tău că Ói vei zidi o casă. De aceea a Óndrăznit robul Tău să se roage Ónaintea Ta.
- Acum, Doamne, Tu eşti adevăratul Dumnezeu, şi Tu ai vestit harul acesta robului Tău.
- Binecuv‚ntează dar casa robului Tău, ca să răm‚nă pe vecie Ónaintea Ta! Căci ce binecuv‚ntezi Tu, Doamne, este binecuv‚ntat pentru veşnicie!î
|
Выбор перевода и языка
|