 Judecători, capitol 18
- Œn vremea aceea, nu era Ómpărat Ón Israel; şi seminţia Daniţilor Óşi căuta o moşie ca să se aşeze Ón ea, căci p‚nă Ón ziua aceea nu-i căzuse la sorţi nici o moştenire Ón mijlocul seminţiilor lui Israel.
- Fiii lui Dan au luat dintre ei toţi, din familiile lor, cinci oameni viteji, pe care i-au trimis din Ţorea şi din Eştaol, să iscodească ţara şi s-o cerceteze. Ei le-au zis: ÑDuceţi-vă şi cercetaţi ţara.î Ei au ajuns Ón muntele lui Efraim, la casa lui Mica, şi au rămas peste noapte acolo.
- C‚nd erau aproape de casa lui Mica, au cunoscut glasul t‚nărului Levit, s-au apropiat şi i-au zis: ÑCine te-a adus aici? Ce faci tu Ón locul acesta? Şi ce ai aici?î
- El le-a răspuns: ÑMica face cutare şi cutare lucru pentru mine, Ómi dă o simbrie, şi eu Ói sunt preot.î
- Ei i-au zis: ÑŒntreabă pe Dumnezeu, ca să ştim dacă vom avea noroc Ón călătoria noastră.î
- Şi preotul le-a răspuns: ÑDuceţi-vă Ón pace; călătoria pe care o faceţi este sub privirea Domnului.î
- Cei cinci oameni au plecat, şi au ajuns Ón Lais. Au văzut poporul de acolo trăind la adăpost, Ón felul Sidoniţilor, liniştit şi fără grijă; Ón ţară nu era nimeni care să le facă cel mai mic neajuns stăp‚nind peste ei; erau departe de Sidoniţi, şi n-aveau nici o legătură cu alţi oameni.
- S-au Óntors la fraţii lor Ón Ţorea şi Eştaol, şi fraţii lor le-au zis: ÑCe veste ne aduceţi?î
- ÑHaidemî, au răspuns ei, Ñsă ne suim Ómpotriva lor; căci am văzut ţara, şi iată că era foarte bună. Ce! Staţi şi nu ziceţi nimic? Nu fiţi leneşi şi porniţi să puneţi stăp‚nire pe ţara aceasta.
- C‚nd veţi intra Ón ea, veţi da peste un popor care stă fără frică. Ţara este mare, şi Dumnezeu a dat-o Ón m‚inile voastre; este un loc unde nu lipseşte nimic din tot ce este pe păm‚nt.î
- Şase sute de oameni din familia lui Dan au pornit din Ţorea şi Eştaol, Óncinşi cu armele lor de război.
- S-au suit, şi au tăbăr‚t la Chiriat-Iearim Ón Iuda; de aceea locul acesta, care este Ónapoia lui Chiriat-Iearim, a fost chemat p‚nă Ón ziua de azi Mahane-Dan (Tabăra lui Dan).
- Au trecut de acolo Ón muntele lui Efraim şi au ajuns p‚nă la casa lui Mica.
- Atunci cei cinci oameni care se duseseră să iscodească ţara Lais, au luat cuv‚ntul şi au zis fraţilor lor: ÑŞtiţi că Ón casele acestea este un efod, terafimi, un chip cioplit şi un chip turnat? Vedeţi acum ce aveţi de făcut.î
- Ei s-au abătut pe acolo, au intrat Ón casa t‚nărului Levit, Ón casa lui Mica, şi l-au Óntrebat de sănătate!
- Cei şase sute de oameni din fiii lui Dan, Óncinşi cu armele lor de război, stăteau la intrarea porţii.
- Şi cei cinci oameni care se duseseră să iscodească ţara, s-au suit şi au intrat Ón casă; au luat chipul cioplit, efodul, terafimii, şi chipul turnat, Ón timp ce preotul era la intrarea porţii cu cei şase sute de oameni, Óncinşi cu armele lor de război.
- C‚nd au intrat Ón casa lui Mica, şi au luat chipul cioplit, efodul, terafimii, şi chipul turnat, preotul le-a zis: ÑCe faceţi?î
- Ei au răspuns: ÑTaci, pune-ţi m‚na la gură, şi vino cu noi; să ne fii părinte şi preot. Mai bine este să fii preot la casa unui singur om, sau să fii preotul unei seminţii şi unei familii din Israel?î
- Preotul s-a bucurat Ón inima lui; a luat efodul, terafimii, şi chipul cioplit, şi s-a unit cu ceata poporului.
- Au pornit iarăşi la drum şi au plecat, pun‚nd Ónaintea lor copiii, vitele şi calabal‚curile.
- După ce se depărtaseră bine de casa lui Mica, oamenii care locuiau Ón casele vecine cu a lui Mica s-au str‚ns şi au urmărit pe fiii lui Dan.
- Au strigat după fiii lui Dan, care s-au Óntors şi au zis lui Mica: ÑCe ai, şi ce Ónseamnă gloata aceasta de oameni?î
- El a răspuns: ÑDumnezeii mei, pe care mi-i făcusem, mi i-aţi luat Ómpreună cu preotul şi aţi plecat: ce-mi mai răm‚ne? Cum puteţi dar să-mi spuneţi: ,Ce ai?î
- Fiii lui Dan i-au zis: ÑSă nu-ţi auzim glasul; căci altfel nişte oameni amăr‚ţi se vor arunca asupra voastră, şi te vei pierde şi pe tine şi pe cei din casa ta.î
- Şi fiii lui Dan şi-au văzut mai departe de drum. Mica, văz‚nd că sunt mai tari dec‚t el, s-a Óntors şi a venit acasă.
- Au ridicat dar ce făcuse Mica, şi au luat pe preotul care era Ón slujba lui, şi s-au năpustit asupra Laisului, asupra unui popor liniştit şi Ón pace; l-au trecut prin ascuţişul sabiei, şi au ars cetatea.
- Nimeni n-a izbăvit-o, căci era departe de Sidon, şi locuitorii ei n-aveau nici o legătură cu alţi oameni: ea era Ón valea care se Óntinde spre Bet-Rehob. Fiii lui Dan au zidit din nou cetatea, şi au locuit Ón ea;
- au numit-o Dan, după numele lui Dan, tatăl lor, care se născuse lui Israel; dar cetatea se chema mai Ónainte Lais.
- Au Ónălţat pentru ei chipul cioplit; şi Ionatan, fiul lui Gherşom, fiul lui Moise, el şi fiii lui au fost preoţii seminţiei Daniţilor, p‚nă pe vremea robirii ţării.
- Au aşezat pentru ei chipul cioplit pe care-l făcuse Mica, Ón tot timpul c‚t a fost casa lui Dumnezeu la Silo.
|
Выбор перевода и языка
|
Biblia