Iosua, capitol 14
- Iată locurile pe care le-au primit copiii lui Israel ca moştenire Ón ţara Canaanului, pe care li le-au Ómpărţit Óntre ei preotul Eleazar, Iosua, fiul lui Nun, şi căpeteniile de familie ale seminţiilor copiilor lui Israel.
- Œmpărţirea s-a făcut prin sorţi, cum poruncise Domnul prin Moise, pentru cele nouă seminţii şi jumătate.
- Căci Moise dăduse o moştenire celor două seminţii şi jumătate de cealaltă parte a Iordanului; dar Leviţilor nu le dăduse moştenire printre ei.
- Fiii lui Iosif, alcătuiau două seminţii: Manase şi Efraim; şi Leviţilor nu li s-a dat parte Ón ţară, afară de cetăţile pentru locuit, cu locurile goale dimprejurul lor pentru turmele şi averile lor.
- Copiii lui Israel au făcut Óntocmai după poruncile pe care le dăduse lui Moise Domnul, şi au Ómpărţit ţara.
- Fiii lui Iuda s-au apropiat de Iosua, la Ghilgal; şi Caleb, fiul lui Iefune, Chenizitul, i-a zis: ÑŞtii ce a spus Domnul lui Moise, omul lui Dumnezeu, cu privire la mine şi cu privire la tine, la Cades-Barnea.
- Eram Ón v‚rstă de patruzeci de ani c‚nd m-a trimis Moise, robul Domnului, din Cades-Barnea, ca să iscodesc ţara, şi i-am adus ştiri aşa cum Ómi spunea inima mea curată.
- Fraţii mei care se suiseră Ómpreună cu mine au tăiat inima poporului, dar eu am urmat Ón totul calea Domnului, Dumnezeului meu.
- Şi Ón ziua aceea Moise a jurat, şi a zis: ÑŢara Ón care a călcat piciorul tău, va fi moştenirea ta pe vecie, pentru tine şi pentru copiii tăi, pentru că ai urmat Ón totul voia Domnului, Dumnezeului meuî.
- Acum iată că Domnul m-a ţinut Ón viaţă, cum a spus. Sunt patruzeci şi cinci de ani de c‚nd vorbea Domnul astfel lui Moise, c‚nd umbla Israel prin pustie; şi acum iată că azi sunt Ón v‚rstă de optzeci şi cinci de ani.
- Şi astăzi, sunt tot aşa de tare ca Ón ziua c‚nd m-a trimis Moise; am tot at‚ta putere c‚t aveam atunci, fie pentru luptă, fie pentru ca să merg Ón fruntea voastră.
- Dă-mi dar muntele acesta despre care a vorbit Domnul pe vremea aceea; căci ai auzit atunci că acolo sunt Anachimi, şi că sunt cetăţi mari şi Óntărite. Domnul va fi, poate, cu mine, şi-i voi izgoni, cum a spus Domnulî.
- Iosua a binecuv‚ntat pe Caleb, fiul lui Iefune, şi i-a dat ca moştenire Hebronul.
- Astfel Caleb, fiul lui Iefune, Chenizitul, a avut de moştenire p‚nă Ón ziua de azi Hebronul, pentru că urmase Ón totul calea Domnului, Dumnezeului lui Israel.
- Hebronul se chema mai Ónainte Chiriat-Arba: Arba fusese omul cel mai mare dintre Anachimi. Şi ţara s-a odihnit de război.
|
Выбор перевода и языка
|